Ce ne aşteaptă în zona fiscală în 2025? „O dietă sănătoasă” sau „terapie intensivă cu medici de la FMI?”

Sunt două păreri diferite, a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi a economistului Adrian Negrescu. Ciudat, dar problema această gravă şi importantă pentru români nu figurează pe agenda dezbaterilor campaniei electorale.

FOTO Inquam

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR,  nu vrea să alerteze populaţia şi mediul de afaceri, de aceea foloseşte metafore când e vorba despre situaţia fiscal-bugetara din 2025.

Iată ce spune Mugur Isărescu

"Suntem pentru creșteri salariale, dar dacă ele sunt decorelate semnificativ de creșterea productivității, diferenţa se duce în inflație mai mare".

„Anumite măsuri fiscale care ar fi luate la începutul anului pot să ducă prețurile în sus”. „Orice corecție, orice ajustare, înseamnă pe undeva o strângere a curelei. Nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate face o strângere a curelei și cu o dietă sănătoasă, și atunci și durerea este mai mică, și efectul este mai bun. Ţara trebuie să treacă printr-o anumită dietă".

Adică Mugur Isărescu vede populaţia României în exces „supraponderal”, şi vrea s-o pună la dietă „sănătoasă”, să mai slăbească. Problema este că „dieta” se va adresa tuturor românilor, şi celor cu pensie sau salariu minime. Aceştia vor strânge cureaua până la maximum, dacă mai este posibil aşa ceva. Dacă nu, vor face noi găuri în curea!

Pe de altă parte, să vedem ce spun şi economiştii independenţi, care nu au obligaţii politice sau de liniştire a populaţiei. Dimpotrivă, sunt necesare şi voci lucide, fără obligaţii de o parte sau de alta.

Economistul Adrian Negrescu are cu totul alte opinii

„La cum arată situaţia economică actuală, cu un deficit bugetar ce va depăşi 138 de miliarde de lei la finele anului, pare că dieta anunţată de guvernator va fi ori una cu iz de „foamete”, ori pacientul România va fi nevoit să treacă direct la „gastro-banding”, adică să slăbească forţat în baza unei operaţii financiar-bugetare, cu tăieri drastice de costuri administrative şi perfuzii noi de taxe şi impozite”.

Negrescu spune că România s-a împrumutat în 2024 cu aproape 50 de miliarde de euro, un record istoric, care nu poate duce la „dietă sănătoasă”.

„În actualele condiţii macroeconomice, cu o economie care stagnează – în condiţiile unei creşteri economice de numai 0,1% după primul semestru şi cu o inflaţie ce a revenit pe creştere, e posibil că dieta recomandată de Isărescu să se transforme într-o operaţie chirurgical-bugetară decisă de nimeni alţii decât de „chirurgii” de la FMI”.

Este exact scenariul din 2010, când România devenise nefinațabilă, şi a apelat la FMI să „opereze” bugetul de stat, cu 21 de miliarde dolari împrumut, cu condiţiile ştiute.

„Condiţiile le ştim deja – scăderea cheltuielilor, creşterea taxelor, o austeritate care va avea mai mult iz de terapie intensivă decât de cură de slăbire. Singura şansă că România să evite un acord cu FMI şi să nu crească taxele este să atragă toţi banii restanţi din PNRR – circa 16 miliarde pentru 2025 şi să colecteze la buget cu cel puţin 15 miliarde de euro mai mult decât în 2024. Asta ar însemna, însă, că economia să performeze, să duduie în anul viitor, ceea ce sunt slabe şanse, având în vedere actualul context economic.

Economistul Negrescu spune că 2025 va fi „încă un an cu o inflaţie ridicată în România, cu un curs valutar peste 5 lei şi cu taxe mai mari”.

„Efectele le ştim deja - ne aşteaptă, din păcate, o posibilă recesiune economică cu efecte nedorite pentru toată lumea”.

Cine are dreptate?

Aceasta este realitatea fiscal-bugetara, „necoafată” de interesele electorale ale celor care  ne guvernează de 4 ani, şi a căror rezultate le ştim şi le-am mai scris: deficit bugetar 8%, datorie externă 53%, blocarea fondurilor europene, riscul ca investiţiile externe să îngheţe în noul context internaţional şi  România să devină nefinanțabilă ca în 2010.

Încă odată, este absolut de neînţeles cum aceste probleme, cu adevarat importante, nu ocupă agenda dezbaterilor electorale, pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare.

Vechea marotă a politicienilor noştri. Nu ascultăm ce spun specialiştii, pentru că politrucii noştri, din clientela politică, sunt mai deştepţi şi ştiu ce trebuie României. Începând cu politrucul şef Marcel Ciolacu.

O excepţie o găsim la candidatul la prezidenţiale Elena Lasconi

Într-un interviu acordat publicaţiei Ziare.com, Elena Lasconi face câteva precizări legate de situaţia fiscal-bugetara a României. Iată proiecţiile doamnei Lasconi pentru rezolvarea problemelor legate de deficit şi datoria externă a României.

- reducerea numărului de ministere la 12, de la 18, câte sunt în prezent;

- „curățenia" la instituțiile cu atribuții la nivel local;

- reducerea numărului de parlamentari la 300, de la 466;

- am identificat în persoana lui Ilie Bolojan un profil de premier care poate coagula forțele politice și poate duce la modernizarea României;

-un stat mai suplu, dar mai eficient, deci mai puternic, cu instituții solide și respectate;

-reforma administrativă va fi o prioritate. Urmărim și prin reforma administrativă profesionalizarea corpului funcționarilor publici, criterii de performanță și evaluări obiective;

- un sistem de învățământ performant, adică o reformă adevărată, nu un volum de banalități numit pompos „România educată”;

- comunitatea va putea decide ce nevoi educaționale au copiii de acolo, independent de un funcționar de la Ministerul Educației, aflat uneori la sute de kilometri distanță;

-o soluție eficientă pentru a elimina risipa din sistemul de sănătate și a aduce actul medical la standardele din Vest;

- oamenii vor avea dreptul să aleagă un alt asigurător decât CNAS.

Astfel de probleme ar trebui să fie în atenţia candidaţilor la preşedinţia României, dar din păcate nu sunt.

Importanţa preşedintelui ca mediator între instituţiile statului ne obligă pe noi, alegătorii, să cântărim cu grijă pe cine votăm să ocupe această funcţie importantă în următorii 5 ani.