Bilanţul lui Iohannis la 7 ani de la Colectiv

Toamna acesta s-au împlinit şapte ani de la unul din cele mai teribile evenimente care au zguduit România în ultimii ani, cumplita tragedie de la Colectiv în urma căreia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa în incendiul care a mistuit clubul unde se desfăşura concertul de lansare al unui nou album al trupei Goodbaye to Gravity, iar alte 160 de persoane au fost rănite şi au avut nevoie de spitalizare.

Iohannis, omagiu la 5 ani de la Colectiv

Deşi o suferinţă atât de imensă ar trebui să fie greu de uitat pentru societate, dar şi pentru decidenţii de la toate nivelurile, anul acesta victimele de la Colectiv au fost comemorate în cadrul unui eveniment destul de restrâns, organizat de câteva asociaţii civice. Cei din mass-media care s-au deranjat să scrie o ştire despre acest subiect au trecut-o la categoria „şi altele”, fiind ocupaţi cu isteria Elon Musk, iar liderii politici, de la cei aflaţi la putere şi până la cei aflaţi în opoziţie, au „îngropat” cu totul subiectul Colectiv.

Singurul care şi-a amintit de tragedie şi a ţinut să transmită câteva gânduri prin intermediul paginii sale de socializare a fost, culmea, fostul premier Victor Ponta. Cel care, proabil, va intra în istorie ca unicul politician care şi-a dat demisia de onoare şi şi-a asumat întreaga responsabilitate politică pentru un eveniment pentru care nu purta vreo vină în mod direct. O dovadă de maturitate, chiar dacă, ulterior, gestul l-a costat cariera politică. Pentru că, în România, demnitatea şi onoarea nu sunt privite ca fiind calităţi, ci sunt percepute a fi slăbiciuni.

Dacă de la Ciucă, Gorghiu sau Ciolacu nu avea nimeni aşteptări foarte mari, deşi toţi trei ocupă cele mai importante funcţii în stat, preşedintele Klaus Iohannis, cel care, profitând de valul de durere şi de emoţia care s-a transmis la nivelul întregii societăţi, a dat dovadă de un cinism înfiorător şi s-a urcat pe cadavrele celor care au pierit la Colectiv, pentru a forţa demisia lui Ponta şi instalarea „Guvernului Meu”, era dator măcar să mimeze puţină compasiune şi empatie.

Fiind singurul beneficiar direct de pe urma acestei tragedii, Klaus Iohannis era obligat să vină în faţa ţării cu un bilanţ. Bilanţul Colectiv. Care, la primul punct, ar fi trebuit să conţină numărul persoanelor care în ultimii şapte ani au încetat din viaţă din cauza infecţiilor nosocomiale, cele care au generat şi decesul la bună parte din tinerii care nu au ars de vii în club. Şi care au fost planurile, strategiile şi măsurile pe care Klaus Iohannis, împreună cu toate „Guvernele Mele” le-a susţinut pentru ca în România să nu se mai moară în spitale din cauza nosocomialelor. Cel puţin nu la scara largă.

Mai mult, pentru că în urma dramei de la Colectiv Klaus Iohannis nu a obţinut doar un „Guvern al Meu”, dar a rămas si fără nici un opozant politic de calibru, încălecând astfel întreaga putere, actualul preşedinte ar trebui să dea nişte explicaţii în faţa poporului şi pentru faptul că România nu are nici măcar un singur centru pentru tratarea marilor arşi, în condiţiile în care ţara noastră are cei mai mulţi mari arşi din Europa (între 600 şi 800 de pacienţi mari arşi anual). Conform unui amplu reportaj realizat de hotnews.ro pe tema marilor arşi, în România urmau să fie contruite după anul 2020 patru centre de mari arşi – două la Bucureşti, unul la Timişoara şi unul la Târgul Mureş.

Dacă la capitolul modernizarea sistemului de sănătate, România a făcut chiar regrese de la momentul Colectiv (a se vedea incendiile izbucnite în spitale, mai ales în ultimii doi ani), nici în ceea ce priveşte justiţia nu a progresat prea mult. Călcând cu pantofii lui extrem de scumpi peste cenuşa care nici nu se răcise încă, Iohannis a lansat din faţa Colectiv celebrul slogan „Corupţia ucide”, devenind astfel idolul şi eroul justiţiabililor. Doar pentru ca şapte ani mai târziu Iohannis să gireze din funcţia de preşedinte cea mai mare amnistie care va lăsa în libertate mii de corupţi.

Nu în ultimul rând, după şapte ani de la Colectiv, a fost nevoie să moară oameni pentru ca Iohannis să realizeze marea coaliţie de guvernare PNL – PSD. După şapte ani de ipocrizie, adevărul a ieşit, în sfârşit, la lumină. Nu prezenţa social-democraţilor la guvernare îl incomoda pe proaspătul preşedinte ales al României, Klaus Iohannis, şi fost premier de la Grivco, ci doar personajul Victor Ponta. Cel care îi fusese un adversar destul de incomod în campania electorală. Ori, ştim bine că Iohannis nu uită şi, mai ales, nu iartă. 

Dacă morţii de la Colectiv nu-i mai aduc nici un beneficiu personal, Iohannis nu ratat, în schimb, tragedia care a avut loc la Seoul, în Coreea de Sud, şi şi-a manifestat solidaritatea cu ajutorul Twitter. Alţi morţi, alte interese. Pentru că, deşi pe cartea de muncă este încă preşedintele României, Iohannis munceşte exclusiv pentru profilul lui de lider internaţional.

Pentru a fi siguri că anul acesta Iohannis nu va fi deranjat cu subiectul Colectiv, devenit extrem de incomod, ciracii lui din serviciile de informaţii au pus la cale operaţiunea „Elon Musk”. Cu alte cuvinte, despre morţi numai de bine. Viaţa merge înainte! Manipulând extrem de abil emoţia colectivă, Iohannis a folosit tragedia de la Colectiv exclusiv pentru a acapara întreaga putere în stat. Însă, mai devreme sau mai târziu, va veni şi vremea plăţii.