Apel către politicieni: Opriţi-vă!

Urmăresc cu îngrijorare războiul dintre palate care a acaparat scena publică a ultimelor zile. Disputele aprinse dintre preşedintele Băsescu şi premierul Victor Ponta nu fac altceva decât să alimenteze tensiunile din economie, care se îndreaptă şi aşa cu paşi repezi spre o nouă recesiune.

Investitorii străini ne privesc cu foarte multă reticenţă, iar o criză politică declanşată în această perioadă va îngheţa total încrederea marilor companii de afară.

Mă uitam pe datele publicate de Institutul Naţional de Statistică şi tabloul de bord nu arată deloc bine. Frânarea exporturilor a determinat contracţia economiei cu 0,5%, în trimestrul al treilea, faţă de cel precedent. Iar dacă analizăm un pic şi cifrele Eurostat vedem că principalele pieţe de export ale României sunt şi ele pe minus. Economiile ţărilor din zona euro au înregistrat o scădere medie de 0,1% în trimestrul al treilea, faţă de cel anterior şi o contracţie de 0,6% faţă de perioada similară a anului trecut. Mai mult, Fondul Monetar Internaţional atrăgea atenţia că accentuarea crizei din zona euro ar putea afecta sever România: scădere economică de 5% şi o depreciere a leului în raport cu euro de 20%. Asta ar însemna că un euro ar putea fi cotat la 5,5 lei.

Ce ar trebui să înţelegem din aceste statistici? În primul rând, că România trebuie să se reorienteze rapid şi către alte pieţe pentru a-şi exporta produsele. Şi mă refer aici, în special la ţări precum China, Brazilia, India, Rusia, şi de ce nu, Africa de Sud. Adică spre grupul BRICS. Toate aceste state reprezintă 43% din populatia globului si  aproximativ 18% din economia mondială. Trebuie să atacăm frontal aceste pieţe, pentru a nu mai depinde atât de mult de o Europă aflată în suferinţă. 

În al doilea rând, trebuie să pornim urgent şi alte motoare de creştere economică. Altfel, aterizarea va fi una extrem de dură pentru noi.

Cred că trebuie să îmbunătăţim substanţial legea parteneriatului public-privat pentru a da drumul cât mai repede la marile lucrări de infrastructură, acestea fiind o importantă sursă de creştere prin efectele pe orizontală pe care le generează în economie. 

Există multe consorţii internaţionale care au acces la surse de finanţare pentru construcţia de autostrăzi. Statul român ar trebui doar să le ofere spre exploatare, pe termen lung, porţiunile de drum pe care acestea le-ar construi. Reţeta e simplă. Efortul bugetar pentru astfel de investiţii nu ar mai fi aşa de mare, iar firmele îşi vor scoate banii din taxele pe care şoferii le-ar plăti pentru utilizarea autostrăzilor respective. 

M-a întors recent din China, unde am avut mai multe întâlniri cu o serie de oameni de afaceri interesaţi de România. Majoritatea investitorilor cu care am vorbit mi-au spus clar că ar vrea să vină, însă instabilitatea politică îi ţine în stand-by. Pentru a-şi pune în practică planurile de afaceri au nevoie de un partener stabil de discuţie în plan guvernamental. 

În Europa, investiţiile chineze au ajuns anul trecut la 9,8 miliarde de dolari, triplându-se practic în numai doi ani. Marea Britanie, Franţa, Germania, Suedia sunt doar câteva dintre ţările  unde China a venit cu infuzii masive de capital. I-a strica oare şi României câteva sute de milioane de euro investite în diverse proiecte de infrastructură? Ei zic că nu. Dar pentru a atrage investiţiile chineze, şi nu numai, trebuie ca după 9 decembrie să avem cât mai repede un Guvern instalat în funcţie, susţinut de o majoritate parlamentară stabilă. Orice tergiversare a instalării noului Executiv şi orice scandaluri politice pot provoca dezechilibre majore în economie. Cred că întreaga clasă politică, în frunte cu preşedintele Băsescu, trebuie să înţeleagă că România nu-şi mai permite luxul de a le suporta lor orgoliile şi frustrările mărunte.