Apel către dreapta

Plăcile tectonice ale politicii se mişcă cu rapiditate în aceste zile. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla după alegerile europarlamentare. Dar nu daţi foc la punţile şi aşa înguste dintre noi.

Scriu aceste rânduri în drum spre Sâmbra Oilor din Ţara Oaşului. E genul de eveniment pe care oamenii politici vor să îl confişte în beneficiul propriu şi e locul unde se duc bătălii politice dure, chiar dacă la suprafaţă toată lumea e prietenă cu toată lumea. Ne vom lovi de trupele instruite ale PSD-ului şi fărâmiţarea dreptei nu ne ajută cu nimic. Deşi unii dintre noi vor fi pe scenă lângă Victor Ponta, iar ceilalţi vom sta printre oameni într-o juxtapunere metaforică, nu pot să nu constat că suntem dezbinaţi. Şi singurii care vor câstiga vor fi psd-iştii care ne târăsc încet, dar sigur, către marginea prăpastiei.

Ştim sigur că procesul de unificare a dreptei e greu. Îngrozitor de greu pentru că nivelul de orgolii este direct proporţional cu experienţa şi inteligenţa politică a celor implicaţi. Şi tocmai din acest motiv, vreau să vă rog să aveţi grijă cum vă construiţi campania electorală. Să nu facem gesturi şi să nu spunem lucruri care se vor întoarce împotriva noastră după 25 mai. Avem deja suficiente dificultăţi în dialog ca să nu mai clădim şi alte obstacole. E foarte posibil ca, atunci când ne vom aşeza la masa negocierilor, un cuvânt - aruncat pentru un vot - să îl lovească asemenea unui bumerang pe cel care l-a rostit .

Şi mai vreau să atrag atenţia asupra unui fapt pe care poate cetăţenii nu l-au observat: ne luptăm între noi, nu cu PSD-ul. Invitaţia la alianţă a PNL e o ofertă otrăvită. PMP-ul excelează în acţiuni de imagine în condiţiile în care e susţinut de cei mai vizibili politicieni din ultimii ani din România. Nu ar strica şi un pic de efort dedicat construirii de încredere, căci imagine au chiar mai mult decât e nevoie. Bosumflarea publică a candidaţilor PDL e ca supărarea ciobanului pe sat. Şi nici noi nu suntem fără de prihană şi mă opresc pentru că nu vreau o pledoarie ”prodomo”. Să ne oprim până când nu ajungem să ne rupem afişele între noi sau să ne jignim în public. Vom plăti politic şi electoral orice exces.

Politica e dinamică, e implicare, e luptă. Dar nici una dintre ele nu trebuie să fie oarbe pentru că atunci intenţiile bune se transformă în acţiuni negative. Poate vom avea un candidat unic la prezidenţiale, poate nu. Nici unul dintre noi nu poate spune asta cu siguranţă. Plăcile tectonice ale politicii se mişcă cu rapiditate în aceste zile. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla după alegerile europarlamentare. Dar nu daţi foc la punţile şi aşa înguste dintre noi.