Amenzile UE pentru giganții tech: Protecție reală a consumatorilor sau doar teatru politic?

Comisia Europeană a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a impus amenzi de peste 700 de milioane de euro companiilor Apple și Meta pentru încălcarea prevederilor Regulamentului privind pieţele digitale (Digital Markets Act). Acțiunile au fost salutate de mai mulți decidenți politici europeni ca un pas înainte către echitate digitală și protecția consumatorilor. 

FOTO Arhivă

Cu toate acestea, nu toată lumea e convinsă că aceste sancțiuni servesc cu adevărat interesul public. Un cor tot mai mare de voci critice susține că, deși reglementările sunt clare, beneficiile reale pentru consumatori sunt tot mai puțin evidente. Printre aceste voci se numără și Egle Markeviciute, analistă de politici tech și comentatoare pentru EU Tech Loop. 

Mai jos, ea analizează dacă aceste acțiuni de aplicare a legii, foarte vizibile, au un impact concret sau sunt doar gesturi simbolice.

„În timp ce grupurile politice din Parlamentul European s-au grăbit să laude deciziile Comisiei Europene, nu s-au auzit astfel de laude din partea asociațiilor de startupuri europene sau a reprezentanților IMM-urilor”, scrie Markeviciute. „Este important; consecințele neintenționate ale acestor hotărâri pentru consumatori, startupuri și IMM-uri ar trebui luate în considerare.”

Între conformare și consecințe

Amenzile emise de Uniunea Europeană vizează atât: restricțiile impuse de Apple dezvoltatorilor de aplicații în comunicarea cu utilizatorii despre metode alternative de plată cât și practica Meta de a refolosi datele utilizatorilor r între platformele pe care le deţine (cum ar fiFacebook, Instagram și Messenger). Ambele practici au fost considerate neconforme cu scopul principal al Regulamentului: crearea unui mediu digital mai echitabil şi cu un grad sporit de confidenţialitate.

Totuși, Markeviciute avertizează că aceste intervenții ar putea avea efecte secundare negative şi neprevăzute. De exemplu, ea remarcă faptul că Apple este obligată după aceste amenzi să permită promovarea de opțiuni alternative de plată și distribuție App Store-ului,  o schimbare care ar putea compromite securitatea utilizatorilor.

„Consumatorii și companiile au perceput în mod tradițional aprobarea App Store ca pe o garanție de siguranță și calitate”, explică ea. „Acum, această decizie ar putea duce la utilizarea unor canale care nu oferă același nivel de protecție.”

În mod similar, în cazul Meta, limitarea publicității personalizate ar putea avea efectul opus celui dorit. Deși intenția este de a îmbunătăți confidențialitatea, Markeviciute susține că eliminarea personalizării ar putea reduce relevanța și eficiența atât pentru utilizatori, cât și pentru agenții de publicitate.

„Utilizatorii ar putea începe să vadă un număr tot mai mare de reclame irelevante”, avertizează ea.

„Acest lucru va fi o povară în special pentru IMM-urile care se bazează pe reclame direcționate pentru a ajunge la publicul lor țintă, ceea ce ar putea duce la prețuri mai mari pentru consumatori.”

Costuri transferate consumatorilor

Markeviciute abordează și problema costurilor, subliniind mai ales că toate aceste costuri vor fi suportate de consumatorul obişnuit. Ea citează estimarea Apple potrivit căreia compania a cheltuit „sute de mii de ore de muncă inginerească” pentru a se conforma cu Regulamentul, „un efort costisitor care nici măcar nu e nedorit de  utilizatori”.

Astfel de cifre, notează ea, ar trebui să determine o analiză mai critică a abordării Comisiei Europene.

„Comisia Europeană ar trebui să se angajeze să publice evaluări ex-post, similare cu cele efectuate în domeniul comerțului internațional” argumentează ea.

„Acest lucru este esențial pentru a ne  asigura că rezultatele reglementării sunt evaluate cu atenție, mai ales în acest caz deoarece  prevederile au efecte  economice semnificative.”

Nevoia de evaluare

Ceea ce reiese din critica lui Markeviciute nu este o opoziție categorică față de Reglementare, ci un apel la politici publice bazate pe dovezi. Ea pledează pentru mai multă transparență, o măsurare mai bună a impactului real al regulilor și o schimbare de mentalitate — una care vede Reglementarea ca un instrument al împuternicirii utilizatorilor, nu doar unul de sancționare.

 Bineînţeles că această dezbatere este abia la început, UE luând abia primii paşi pentru implementarea Regulamentului privind pieţele digitală alături de Actul privind Serviciile Digitale  (Digital Services Act).

În schimb, dacă factorii de decizie politică speră să îşi mențină încrederea și legitimitatea în spațiul digital, ascultarea vocilor precum cea a lui Markeviciute — în special pentru că  reprezintă preocupările startupurilor și ale consumatorilor — e  mai importantă ca niciodată.