Afacerea pistelor şi semafoarelor pentru biciclişti

În Bucureşti, pistele pentru biciclişti „desenate” de Administraţia Străzilor pe trotuare au costat mai mult decât construcţia unei autostrăzi. Nu trebuie să fii un foarte bun matematician ca să constaţi asta. Este suficient să ai datele problemei.

Avem:

În Bucureşti s-au marcat două dungi pe trotuare şi au fost denumite PISTE. S-au plătit, din taxele şi impozitele noastre, 150 000 Euro/km.

În Bulgaria au fost inauguraţi 35 km de AUTOSTRADA cu 6 benzi (4 de circulaţie şi două benzi de urgenţă), marcaje (4 dungi continue şi două întrerupte), parapet simplu pe margini şi unul dublu pe mijloc, 10 poduri, 19 pasaje rutiere şi pasaje subterane, precum şi trei pasaje majore de cale ferată. Bulgarii au plătit 2.200.000 Euro/km.

În Bucureşti, lăţimea pistei de biciclete este de un metru. Repet… singura contribuţie la aceste piste a fost trasarea cele două dungi. DOUĂ DUNGI (!?!) plus câteva pictograme.

În Bulgaria, autostrada are minim 20 de metri lăţime. Acolo a fost turnată fundaţie, mai multe rânduri de asfalt, au fost ridicate 4 rânduri de parapete, s-au montat indicatoare şi marcajele aferente.

Tragem linie şi… ne apucăm de cap!

Dacă împărţim lăţimea autostrăzii la 20 constatăm că bulgarii au plătit pentru un kilometru de autostradă (cu o lăţime egală cu pistele din Bucureşti – 1 metru) doar 110.000 Euro/km!

Deci… Primăria Municipiului Bucureşti a plătit pentru nişte marcaje 150.000 Euro/km, iar în Bulgaria cu mult mai puţini bani s-a turnat fundaţie, mai multe rânduri de asfalt, s-au executat marcajele şi tot a fost mai ieftin cu 40.000 de Euro la fiecare km!

Poate nimeni n-ar fi sesizat această problemă gravă dacă pistele ar fi fost funcţionale. Dar să iroseşti sume imense pentru nişte lucrări care pun în pericol viaţa pietonilor şi a bicicliştilor, arată că respectivii funcţionari sunt ori incompetenţi, ori corupţi.

Zilele trecute, la aproape un an de zile de când Poliţia a constat că pistele pentru biciclişti din Bucureşti nu respecta legea, Administraţia Străzilor, prin purtătorul de cuvânt, făcea declaraţii „şocante”:

„Nu s-a mai investit niciun leu în piste pentru biciclişti”

În primul rand… când s-a investit?

Corect este „nu s-a mai irosit niciun leu în piste pentru biciclişti”.

Dar nu este chiar aşa… Să citim împreuna mai departe:

„Deocamdată, priorităţile Bucureştiului sunt şoferii. În Bucureşti sunt peste 2 milioane de maşini, iar biciclişti avem sub 1%.”

Ceeeeeee? De când maşinile sunt „importante”? Tot timpul am crezut că oamenii sunt capitalul unui oraş şi nu tinichelele. De aceea, aşa trebuia răspuns corect:

„Deocamdată, priorităţile Bucureştiului sunt pietonii. În Bucureşti sunt peste 2 milioane de oameni, iar dintre acestia 80%* sunt pietoni.”

Şi, ca să fiu măgar cu bicicliştii, cred că acest interviu ar fi putut continua aşa:

„Avem mii de kilometri de trotuare ocupate de maşini, chioşcuri şi piste pentru biciclişti, iar oamenii sunt tot mai agresaţi. Până când nu vom elibera trotuarele, bicicliştii vor circula regulamentar pe carosabil, aşa cum prevede Codul Rutier.”

Dar nu aceasta a fost continurea…

„Nu avem o cultură pentru bicicletă cum au nemţii, austriecii, belgienii.”

Păi, cum (…) să avem o cultură pentru bicicletă când Administraţia Străzilor a irosit banii noştri pe 170 de km de piste nefuncţionale, dar mai scumpe decât o autostradă?!?!

Iată răspunsul corect:

„Nu avem o cultură pentru bicicletă cum au nemţii, austriecii, belgienii pentru că bucurestenii ne plătesc pe noi să ne ocupăm de administrarea străzilor din Bucureşti.”

Aşadar, chiar dacă, aparent, nu se mai irosesc bani, de fapt, lucrurile nu stau deloc aşa. În continuare taxele şi impozitele noastre merg în salariile celor de la Administraţia Străzilor. Sunt aceiaşi oameni care au plătit aceste piste (foarte) scumpe şi inutile.

Eu nu pot da o explicaţie pentru care Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu încep demersurile pentru recuperarea prejudiciilor, conform legii.

Şi nu înţeleg cum după o campanie de presă de peste un an de zile, aceşti oameni încă primesc salarii din banii noştri. Pe mine mă irita acest lucru. Dar pe voi?

* Conform studiilor SNSPA, în 2011 doar 20% din cetăţenii Bucureştiului foloseau maşina personală ca mijloc de transport, în scădere de la 24.97% în 2010. Acelaşi studiu arată că doar 39% din posesorii de autoturisme le foloseau pentru a se deplasa la serviciu/în alte locuri.

Acest text a apărut prima dată pe www.optar.ro.