Articole scrise de Daniel Guţă

Orele suplimentare de lucru au devenit un coșmar pentru numeroși tineri din România, povestesc aceștia pe rețelele de socializare. Unii dintre ei spun că nu înțeleg de ce colegii lor mai în vârstă la acceptă cu mai multă ușurință și chiar le recomandă și lor să se conformeze.

Călin Georgescu a preluat în întregime narativele rusești și a devenit o portavoce a intereselor Rusiei, arată Anatol Șalaru, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, care a comentat dur interviul în care politicianul român a vorbit despre Republica Moldova.

Un clip publicat de un român pe rețelele sociale, în care acesta apare echipat cu o uniformă falsă de armată și instigă la violențe, a stârnit un val de controverse. Numeroși români au cerut pedepsirea acestuia pentru instigare, dar și pentru dezinformarea legată de uniforma sa.

Până în 2031 vor trebui finalizate lucrările la un tronson de autostradă de 41 de kilometri, în județul Sălaj, care va cuprinde cel mai lung tunel rutier proiectat în prezent în România. Tunelul Meseș de lângă Zalău va costa peste un miliard de lei.

În 2025, la șapte ani de la începerea construcției celor trei poduri feroviare noi peste râul Mureș, din comuna Brănișca, tronsonul de șase kilometri care le cuprinde ar putea fi dat în folosință. Constructorii lucrează la calea de rulare a ultimului pod nefinalizat.

Ridicat la poalele Cetății Devei la sfârșitul anilor ‘20, palatul fostului demnitar al regimului comunist Petru Groza a rămas pustiu de mai mulți ani, iar puțini localnici îi cunosc povestea. O legendă amuzantă a circulat pe seama vilei de lux a fostului magnat și om politic.

Reinstaurarea cultului muncii din plăcere, propusă în programul de guvernare publicat de Călin Georgescu, a stârnit un val de ironii pe rețelele sociale. Unii români și-au amintit de „munca patriotică” din anii de comunism.

Cele mai moderne tuneluri feroviare și rutiere din istoria României sunt construite în prezent, ca parte a unor mari proiecte de infrastructură, și vor fi deschise circulației în următorii ani. Au fost proiectate pe noile autostrăzi și pe magistralele feroviare modernizate cu fonduri europene.

România are avantajul de a fi un punct de plecare în vacanțe mai puțin costisitoare în Europa, spun unii dintre amatorii de călătorii. Cu cheltuieli minime, spun aceștia, au avut ocazia să viziteze locuri extrem de spectaculoase.

Fructele conservate pot fi comparate cu fructele în starea lor naturală și nu ar trebui să lipsească din alimentația zilnică, arată nutriționiștii britanici, explicând câteva beneficii pe care le aduce sănătății consumul de compoturi.

Uniunea Europeană ar putea deveni un pol de putere care poate fi luat în seamă de Statele Unite ale Americii și de Federația Rusă dacă va reuși să se prezinte ca un front unit, consideră expertul în politică externă Ștefan Popescu.

Febra industrializării din comunism a transformat unele dintre cele mai pitorești așezări miniere din România în colonii muncitorești, dominate de instalații industriale uriașe și de blocuri de confort redus, care însă nu au rezistat trecerii timpului și declinului industrial.

Proiectele europene au contribuit substanțial la modernizarea orașelor din România, iar unele localități muncitorești care păreau condamnate la declin în anii ‘90 și-au schimbat complet înfățișarea. Imaginile comparative cu schimbările acestora stârnesc uimire pe rețelele sociale.

În 2026, unul dintre cele mai lungi viaducte din Europa, construit în România, ar putea fi dat în folosință. Se află în județul Bihor, pe traseul Autostrăzii Transilvania (A3), și are o poveste controversată.

După aproape doi ani de începerea lucrărilor la polata construită pe șoseaua care traversează Clisura Dunării, suprastructura acesteia a fost finalizată. Construcția este încă în șantier, dar riscul produs de căderile de pietre a fost eliminat.

O imagine cu mii de sticle de băutură folosite la amenajarea fundației unei case a stârnit numeroase reacții în on-line, după ce autoarea ei le-a cerut românilor sfaturi cu privire la utilitatea unor astfel de construcții.

Salariul de 14.000 de lei propus programatorilor cu experiență de o companie din industria IT a nemulțumit o mulțime de români care lucrează în domeniul tehnologiei informației. Un medic susține că nu prea au de ce să se revolte.

Vineri, transportul cu dimensiuni record pentru drumurile din România a ajuns la destinație după circa 250 de kilometri parcurși în șase zile, de la frontiera din Nădlac (județul Arad), până la Termocentrala Mintia din Hunedoara.

Un generator uriaș a fost adus în România pentru a fi montat la noua Termocentrală Mintia, din Deva. Transportul său pe teritoriul României, a început duminică, 23 februarie, de la Nădlac, iar până joi, a parcurs peste 200 de kilometri.

Doar câteva zeci de gări din România au fost reabilitate complet în ultimele trei decenii, iar cele mai ample investiții în renovarea lor au fost finanțate cu fonduri europene. Gara orașului Simeria s-a numărat printre cele care au beneficiat din plin de astfel de investiții.

Cele mai așteptate lucrări de pe șantierul Autostrăzii A1 din vestul României au început. Sunt forate noile tuneluri proiectate pe o lungime de peste doi kilometri. Aproape 600 de oameni sunt mobilizați la lucru pe traseul viitoarei autostrăzi, susține ministrul Sorin Grindeanu.

Un antreprenor susține că a încercat din răsputeri să își adune o echipă de muncitori buni, oferindu-le salarii de 8.500 de lei, dar a eșuat. Tinerii din firma sa l-au dezamăgit cumplit, spune acesta, dar povestea lui a primit un val de reacții negative de la muncitori.

Migrația românilor în America de Nord a luat amploare în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, iar în numai câțiva ani comunitățile românești numărau împreună peste 100.000 de oameni. Ajunși pe „tărâmul făgăduinței”, românii relatau poveștile tulburătoare trăite în speranța unei vieți mai bune.

După mai mulți ani petrecuți în Occident, mulți români întorși în România au relatat că le-a fost tot mai greu să se adapteze în țării natale. Unii au explicat cum au ajuns să regrete decizia revenirii acasă și de ce după scurt timp le-a fost dor de țările „adoptive”.

Angajații din domeniul livrărilor de mâncare tip fast-food pot ajunge la venituri generoase, promit angajatorii, iar unii dintre curieri spun că obțin câteva mii de lei pe lună chiar și lucrând part-time. Munca în livrări nu este însă atât de simplă pe cât ar putea părea.

La opt decenii de la instaurarea primului guvern comunist, unele locuri din România păstrează încă amintirea sovromurilor prin care cele mai prețioase resurse ale țării au ajuns atunci sub controlul sovieticilor.

Orașul Abrud din Alba a fost în trecut unul dintre cele mai bogate din Transilvania. Intrase în legendă datorită prosperității locuitorilor săi, care munceau în minele de aur. Centrul istoric al așezării a rămas aproape pustiu, în ciuda numeroaselor obiective turistice.

Peste 17 milioane de români sunt activi pe cel puțin una din rețelele de socializare. Mulți susțin că au găsit suficiente motive de a renunța la ele.

Italia, Marea Britanie, Germania și Spania au cele mai mari comunități de migranți români, însă numărul celor care aleg să părăsească România pentru a munci în Occident s-a mai diminuat în ultimii ani. Mai mulți români au povestit câți bani reușesc să strângă lunar, în vestul Europei.

Cele mai cunoscute uzine din industria militară a României au fost înființate în perioada interbelică, iar unele mai funcționează și în prezent. În anii ‘50, România era un producător de arme modest, pe plan mondial, dar care își putea asigura nevoile de arme și muniție ale Armatei române.

Tragedia petrecută miercuri, 19 februarie, pe Magistrala CF 100, în județul Olt, unde un mecanic de locomotivă a murit într-un accident produs în urma deraierii unui tren, scoate la iveală din nou problemele rețelei de infrastructură feroviară din România.

Puțin peste 500 de oameni mai lucrează în Combinatul ArcelorMittal Hunedoara, în trecut unul dintre marile centre siderurgice din sud-estul Europei. Combinatul privatizat în anii 2000 are o istorie de aproape un secol și jumătate, iar în prezent se confruntă cu dificultăți economice.

România a ajuns în prezent la o populație de 19 milioane de locuitori, atât cât înregistra la începutul regimului Ceaușescu. Cuplul comunist visa la o creștere rapidă a numărului de locuitori, însă deciziile impuse românilor nu au avut rezultatul dorit și, mai mult, au umplut țara de orfelinate.