Articole scrise de Daniel Guţă

Românii au crescut în ultimii ani prețurile caselor vechi, moștenite în satele izolate sau fără posibilități însemnate de dezvoltare. Între timp, fenomenul caselor propuse spre vânzare la prețuri simbolice a luat amploare în Europa.

Un sfert de secol a durat construcția celei mai dificile căi ferate din România. Magistrala Defileul Jiului a devenit, alături de drumul național care îl străbate, una dintre cele mai spectaculoase trasee de călătorie.

Teodor Șușman a fost un personaj legendar al moților din Munții Apuseni, însă destinul său și al familiei sale au fost tragice, odată cu instaurarea regimului comunist.

Două secole au trecut de la întemeierea primelor sate de coloniști cehi de pe actualul teritoriu al României. Deși comunitățile lor s-au redus cu timpul, satele tradiționale cehești au devenit atracții turistice pentru pasionații de călătorii.

Ridicate în anii '50 în aproape toate orașele României, cvartalele de blocuri au fost apreciate de numeroși români, iar în ciuda vechimii lor, încă reușesc să capteze atenția celor interesați de investiții imobiliare.

Constructorii au demarat lucrările la centura ocolitoare Azuga–Bușteni. Noua șosea va avea o lungime de peste nouă kilometri și este plănuită ca o alternativă la aglomerația de pe Valea Prahovei.

La trei ani de la privatizarea vechii termocentrale Mintia, unul dintre foștii mari producători de energie din România, lucrările de modernizare a complexului energetic au ajuns într-o fază avansată. În 2026, centrala ar putea produce din nou energie, din surse mai puțin poluante.

Numeroși români au ales Grecia ca destinație de vacanță, atrași de stațiunile accesibile, de plajele cu nisip fin și de locurile istorice și pitorești. Paradoxal, pe lângă viespi, unii dintre românii întorși acasă au găsit și un alt motiv de nemulțumire: numărul mare de turiști români.

Casele modulare câștigă treptat teren în satele României, având avantajul rapidității cu care sunt construite, spre deosebire de clasicele case zidite. Printre acestea, casele tip container sunt preferate pentru prețul mai redus de amenajare, însă condițiile oferite au stârnit adesea controverse.

În anii ’40, Mănăstirea Brâncoveanu din Munții Făgăraș devenise locul „fenomenului Arsenie Boca”, iar duhovnicul ei de atunci atrăgea mulțimi de pelerini în jurul acesteia. Faima călugărului auster legat de aceste locuri continuă să atragă numeroși credincioși și în prezent la mănăstire.

Autoritățile din Cluj-Napoca au dat primele sancțiuni celor care au fumat în spații deschise, unde reglementările locale interzic acest obicei. Măsurile anti-fumat din Cluj-Napoca au inspirat alte administrații, dar stârnesc și controverse.

Constructorii au mobilizat 800 de muncitori și 200 de utilaje pe tronsonul de nouă kilometri din „Autostrada cu tuneluri”, pentru a finaliza în termen lucrările pe cel mai dificil tronson de autostradă din vestul României.

Cea mai spectaculoasă cale ferată construită în secolul al XIX-lea a rămas destinată turismului, la peste 160 de ani de la deschiderea ei. Leagă orașele Anina și Oravița, două foste mari centre miniere, afectate în ultimii ani de declinul industrial, dar atractive pentru turiști.

Lăudată frecvent în ultimii ani pentru dezvoltare, comuna Ciugud din județul Alba este considerată un model al satului românesc modern. Nu numai fondurile europene au contribuit însă, la succesul ei.

Autostrada Sudului, menită să îmbunătățească legătura dintre vestul și sudul României și să continue în Bulgaria cu un drum expres spre autostrăzile din Balcani, a rămas, în mare parte, la stadiul de proiect.

Unul dintre cele mai vechi telescaune din România funcționează în stațiunea montană Parâng. Are peste cinci decenii de existență și oferă turiștilor atât senzații tari, cât și imaginea unei „embleme” a stagnării turismului din zonă.

Lacul Bucura din Retezat a fost, în premieră, locul unui eveniment inedit, organizat cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înființarea Parcului Național Retezat. Au avut loc concerte de muzică clasică pe malul lacului glaciar, însă spectacolul artistic a stârnit și controverse.

Numeroși români se arată mai puțin îngrijorați de austeritatea anunțată de statul român și spun că reușesc să pună lunar bani deoparte, fără a face sacrificii, chiar și în condițiile unor salarii pe care le consideră mici.

Primele luni de mandat ale lui Nicușor Dan au conturat imaginea unui președinte consecvent în sprijinirea Ucrainei și în relația cu partenerii euroatlantici, însă i-au adus critici pentru lipsa unor ambiții vizibile pe scena internațională, sunt de părere analiștii.

Deși nu a fost pus în practică, unul dintre cele mai controversat proiecte miniere anunțate în ultimele trei decenii în România a lăsat urme adânci asupra localității Roșia Montană din Munții Apuseni, locul celor mai bogate zăcăminte aurifere din țară.

Cetatea medievală din Orăștie a fost deschisă după patru ani de la intrarea în renovare. Așezarea veche de opt secole a fost clădită de sași și a trecut prin transformări ample în ultimele secole.

Autostrăzile sunt printre cele mai riscante locuri în care mașinile pot suferi avarii, din cauza vitezelor mari de circulație, astfel că șoferii care fac pană pe autostradă trebuie să trateze astfel de evenimente cu precauție.

Singura mină de grafit din România a funcționat timp de jumătate de secol, până în anii '90, dar recent, zăcământul mineral a revenit în atenție, fiind considerat o resursă naturală importantă care ar putea fi valorificată în anii următori.

Cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră și feroviară din România se află încă în șantier, însă, în ultimul deceniu, unele dintre aceste proiecte de amploare au oferit motive de mândrie constructorilor lor.

Șantierele Autostrăzii Sibiu - Făgăraș au fost deschise recent, dar finalizarea lucrărilor pe cei 70 de kilometri de autostradă este estimată pentru anul 2027. Noua autostradă va conecta orașul Făgăraș din centrul României la rețeaua de autostrăzi, facilitând călătoriile spre Brașov.

În urmă cu cinci decenii, stațiunile din România se aflau în plină transformare, datorită numărului mare de români nevoiți să își petreacă vacanțele în țară, dar și a goanei regimului Ceaușescu după valută. Multe dintre marile hoteluri ridicate în anii ’70 au ajuns, între timp, aproape pustii.

Din Bucovina până la Dunăre, Via Transilvanica se întinde pe mai mult de 1.400 de kilometri, traversând zece județe, pe poteci de munte și deal cu peisaje remarcabile, prin sate pitorești și așezări antice și medievale valoroase pentru istoria regiunii. Multe dintre ele sunt repere ale turismului.

Câteva imagini cu afaceristul Nicolae Cristescu, aflat în centrul unui scandal legat de ocuparea ilegală a Pieței 16 Februarie din Capitală, au devenit virale pe rețelele de socializare, datorită stilului de viață extravagant afișat de acesta.

Timp de aproape un secol, uzinele metalurgice din Baia Mare, actualul fost combinat Phoenix, s-au numărat printre cele mai performante unități industriale din România. Locul în care au funcționat a rămas însă unul dintre cele mai poluate din țară.

Autoturismele Trabant s-au numărat printre puținele mașini de import care au intrat pe piața românească în deceniile de comunism. Deși românii așteptau chiar și câțiva ani pentru a intra în posesia lor, aceste mașini au fost frecvent subiecte de bancuri în fostul bloc comunist din Europa de Est.

La un an de la inaugurare, Transapuseana, șoseaua care traversează una dintre cele mai spectaculoase zone din Munții Apuseni, a câștigat aprecierea multor români. Unii spun că este chiar mai atrăgătoare decât celebrele Transalpina și Transfăgărășan.

Tunelul Robești, al doilea șantier al autostrăzii de pe Valea Oltului, alături de Viaductul Boița, a fost deschis recent, însă numeroși români se îndoiesc că tronsonul de peste 31 de kilometri din defileu va putea fi finalizat în termenul prevăzut în contract: anul 2028.

La 569 de ani de la moartea sa, Ioan de Hunedoara, una dintre cele mai strălucite personalități din istoria României, a fost comemorat în Hunedoara și Alba Iulia, două locuri emblematice din povestea eroului medieval.