Articole scrise de Remus Florescu

Cunoscutul chef Adi Hădean s-a trezit cu conturile poprite de administrația fiscală Cluj pentru contribuții la sănătate, în condițiile în care le s-a mutat la București de 5 ani. Chiar dacă a plătit restanțele, conturile nu i-au fost deblocate.

O inițiativă legislativă propusă în Senatul SUA, care pare să aibă undă verde de la Donald Trump, poate schimba soarta războiului din Ucraina, susține expertul în securitate Iulia Joja. Proiectul ar împiedica refacerea arsenalului militar al Rusiei pe termen lung.

Economistul Radu Nechita, care a vorbit, zilele trecute, la o conferință organizată în Ucraina, susține că va fi foarte greu pentru companiile românești să obțină o felie din „tortul” reconstruirii țării devastate de război dacă așteaptă până la semnarea armistițiului sau tratatului de pace.

Profesorul de filosofie Ciprian Mihali, de la UBB, scrie despre trei elemente esențiale care țin de educația cetățenilor de astăzi pe care școala românească nu are capacitatea, strategia și voința de a le transmite copiilor: educația financiară, digitală și sexuală.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va trimite arme Ucrainei după anunțul contradictoriu de zilele trecute. Unul dintre motive este legat de informațiile serviciilor secrete privind pregătirea de către Rusia a unei ofensive importante, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Economistul Andrei Caramitru explică concluziile consiliului ECOFIN pentru nespecialiști, iar veștile nu sunt bune nici pentru pensionari și nici pentru bugetari. Pe angajații de la stat îi așteaptă fie concedieri, fie scăderi de salarii și înghețarea acestora timp de 3-4 ani.

Comisia a publicat cel de al șaselea raport anual despre evoluțiile statului de drept în țările membre. Printre principalele probleme sesizate cu privire la România se află închiderea a numeroase cazuri de corupție din cauza prescripției, imprevizibilitatea legislativa sau lipsa de transparență.

Profesorul Sergiu Mișcoiu a comentat informația din presa israeliană conform căreia Iranul ar fi avut drept obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor europene. În acest context, inclusiv a Bucureștiul ar putea fi o țintă.

Învățământul a fost, de la începuturile sale, calibrat pentru a forma muncitori în fabrici și uzine. Odată cu era post-industrială e nevoie și de o reformă a educației, însă este periculoasă scoaterea materiilor școlare despre neam, cetățenie, morală colectivă, susține analistul Hari Bucur-Marcu.

Într-o mai mică măsură este o declarație care reflectă o perspectivă reală – susține profesorul Sergiu Mișcoiu despre afirmația secretarului general al NATO, Mark Rutte. Acesta susținuse că dacă Beijingul ar decide să atace Taiwanul, este foarte probabil că va folosi Rusia pentru a lovi Europa.

Economistul Andrei Caramitru atrage atenția asupra a trei fenomene care fac din tinerii de astăzi „cea mai extremistă” generație. Postarea sa a fost intens comentată și criticată pe platforma Reddit.

Reducerea consumului, creșterea prețurilor și a evaziunii fiscale sunt câteva dintre reacțiile pe care le va avea societatea românească la pachetul austerității propus de Bolojan. Cele mai nocive răspunsuri vor veni însă din zona investitorilor, explică economistul Radu Nechita.

Problemele interetnice din România, abordate și în cel mai recent film al lui Radu Jude, „Kontinental ’25“, fac parte din realitatea cotidiană a protagonistei, actrița Eszter Tompa, care toată viața a trebuit să le gestioneze.

„Inovația” unui primar din Maramureș aruncă în derizoriu un simbol național esențial: drapelul României. Edilul din Salsig, Daniel Pop a cumpărat 100 de steaguri tricolore din tablă zincată, care încalcă Constituția și legea și, în plus, unele dintre ele sunt murdare cu găinaț.

Decizia Iranului de a suspenda cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică este un semnal care arată că țara va relua activitatea de producere a armelor nucleare, fără să disimuleze acest proces, susține analistul Andrei Schwartz.

Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan sunt tot mai problematice în contextul apropierii fostei republici sovietice de Turcia și de Occident. Cosmin Popa, cercetător specializat în istoria fostei URSS, susține că situația va contribui și la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor.

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș- Bolyai, susține că dacă politicienii ar fi înțeles mesajul electoratului altfel ar fi arătat pachetul de austeritate. În schimb, s-a mers pe sistemul: „veniți la casierie și plătiți tot voi, tot cei care ați plătit până acum”.

Decizia SUA a nu mai furniza armament esențial pentru apărarea Ucrainei este numai parțial determinată de presupusele probleme cu stocurile, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

„E ca un film SF apocaliptic”. Aşa este descrisă situația din Fâșia Gaza de către un oficial de la o organizație umanitară. Analistul de securitate Andrei Schwartz explică cauzele acestei crize.

Consultantul fiscal Gabriel Biriș, avocat de drept fiscal, fost secretar de stat în mai multe guverne ale României, a explicat patru modalități prin care se poate reduce evaziunea fiscală. Niciuna dintre aceste strategii nu a fost implementată din cauza lipsei voinței politice.

Donald Trump a repurtat o dublă victorie la summitul NATO de la Haga: a obținut creșterea cheltuielilor europenilor pentru apărare la 5% din PIB și s-a asigurat și că o mare parte din sumele investite să vor îndrepta către companiile americane, explică experta Iulia Joja.

O primărie de comună din Maramureș, condusă de Daniel Pop (PSD), a achiziționat din bani publici un sejur de lux la mare. Scopul: un training de implementare a proiectelor PNRR, în condițiile în care nu are niciun astfel de proiect. Zeci de primari din toate județele țării i-au urmat exemplul.

Contribuabilul român a plătit anul trecut zeci de sporuri – unele de-a dreptul absurde, precum cel de scaun – în valoare de 2,4 miliarde de euro pentru 1,3 milioane de bugetari. Economiștii consultați de „Adevărul” analizează sistemul de sporuri.

Summitul NATO de la Haga și mai ales decizia de a crește la 5% cheltuielile pentru apărare reprezintă pentru propaganda rusă o nouă dovadă a intențiilor agresive ale Alianței vis-a-vis de Rusia, arată o analiză a portalului Comisiei Europene – EU vs Disinfo.

La summitul NATO de la Haga s-a stabilit că în procentul de 5% din PIB pentru apărare vor intra și ajutoarele militare pentru Ucraina. Ce va însemna acest lucru pentru dotarea ucrainenilor și ce ar putea România să doneze/să achiziționeze a explicat experta în securitate europeană Iulia Joja.

Baritonul Florin Estefan, directorul Operei Române din Cluj care organizează săptămâna aceasta cea de-a IX-a ediție a festivalului ce aduce muzica lirică pe străzi, în piețe și în alte locuri inedite, vorbește despre provocările culturii în vremea austerității, dar și a epocii TikTok-ului.

Românii dezbat aprins pe un grup de vacanțe prețurile de pe litoralul autohton. La fel ca anii trecuți, mulți se plâng că în Bulgaria și Grecia prețurile sunt mai mici și atunci când acestea sunt egale, raportul calitate preț este în favoarea străinilor.

Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, susține că în contextul în care statul român și-a dublat cheltuielile publice în ultimii 6 ani, ajungând în jur de 140-150 de miliarde de euro în 2024, principala sursă de reducere a deficitului bugetare ar fi tăierea cheltuielilor publice uriașe.

Liviu Horovitz, expert în problematică nucleară, susține că refacerea facilităților nucleare iraniene distruse de SUA va dura câțiva ani. În ceea ce privește ajutarea Iranului de către Rusia și China pentru refacerea programului nuclear, expertul este rezervat.

Analistul politic Cristian Hrițuc a trecut în revistă cum au luptat președinții României, de la Iliescu și până la Iohannis, cu sistemul în încercările lor de a reforma țara și a sumarizat lecțiile care se pot desprinde pentru Nicușor Dan din aceste experiențe.

Analistul de politică externă Andrei Schwartz a vorbit despre motivele pentru care SUA au intervenit în conflictul dintre Israel și Iran. El a arătat că fără intervenția SUA oprirea programului nuclear iranian ar fi fost imposibilă.

Creșterea prețului petrolului și trecerea în plan secundar a ceea ce se întâmplă în Ucraina de către decidenții din SUA și Europa sunt principalele efecte ale conflictului dintre Israel și Iran asupra războiului din vecinătatea României, susține profesorul Sergiu Mișcoiu.

Guvernul Bolojan ar urma să aibă, potrivit unor surse politice, 16 ministere și trei vicepremieri, într-o perioadă marcată de criză economică și presiuni bugetare. Analiștii explică dacă o astfel de structură extinsă este justificată sau reprezintă doar o supradimensionare birocratică.