Privatizarea propagandei. Cum a devenit dezinformarea un business global
0Operațiunile de influențare a opiniei publice din alte țări erau, în mod tradițional, strict controlate de state. În ultimul deceniu, dezinformarea și manipularea au devenit servicii oferite contra cost de companii cu experiență în domenii precum intelligence, militar sau marketing, arată o analiză.
„O revoluție discretă a avut loc în lumea propagandei. Operațiuni care erau conduse odinioară de guverne autoritare și agenții de informații sunt acum externalizare către firme private care vând dezinformare și manipulare sub formă de servicii”, susțin specialiștii de la EU vs Disinfo, portalul Comisiei Europene însărcinat cu demontarea operațiunilor de dezinformare pro-Kremlin.
De la armate false pe rețelele de socializare la campanii de denigrare conduse de inteligență artificială, dezinformarea și acțiunile de Interferență și Manipulare Străină a Informațiilor (FIMI) au devenit o afacere globală, oferind regimurilor autoritare noi modalități de a-i influența pe ceilalți - și de a nega totul, se arată în analiză.
De la propaganda de stat la dezinformarea la cerere
Timp de decenii, operațiunile informaționale au fost strict controlate de state. Uniunea Sovietică a perfecționat arta dezinformării; mai târziu, Rusia a instituționalizat-o prin operațiuni digitale moderne, precum Internet Research Agency (IRA).
Dar în ultimul deceniu, acest model s-a comercializat. Dezinformarea și înșelăciunea au devenit servicii oferite contra cost de companii cu experiență în domenii precum intelligence, militar sau marketing. Aceste firme, care operează în întreaga lume, vând pachete complete de campanii FIMI care includ campanii false pe rețelele sociale, hacking, scurgeri de date și „management narativ”, pentru a răspândi conținut fals și manipulat în țările democratice.
Această externalizare oferă atât eficiență, cât și posibilitate plauzibilă de negare. Statele autoritare încearcă activ să transfere operațiunile informaționale către intermediari privați, protejându-se în același timp de consecințele diplomatice și juridice.
Prin acest model, actorii maligni pot experimenta tactici riscante, precum conținut generat de IA, hacking sau deepfake-uri – operațiuni care ar fi explozive politic sau diplomatic dacă ar fi realizate direct de instituții statale. Astfel, pot ținti populații străine prin campanii de influență personalizate, menținând totodată posibilitatea plauzibilă de negare declarând că nu au legături cu entitățile private care le desfășoară.
Externalizarea permite și spălarea informațională — ascunderea originii reale a dezinformării prin intermediul firmelor private, conturilor false și mass-media proxy. Pe măsură ce acești actori repetă și amplifică mesajul, acesta începe să pară organic și local. Astfel, actorii maligni pot răspândi narațiuni țintite negând orice implicare.
Totul reprezintă echivalentul informațional al folosirii mercenarilor: clientul se bucură de rezultate fără a-și asuma vina.
Team Jorge și comercializarea manipulării
Investigația de presă Forbidden Stories - din 2023 privind o entitate numită „Team Jorge” (Echipa Jorge) a expus mecanismele interne ale acestui nou ecosistem de influență la comandă. Firma pretindea că a interferat în 33 de alegeri prezidențiale, câștigând 27 dintre ele. Clienții săi includeau partide politice, corporații și, se pare, actori cu legături statale.
În centrul sistemului „Team Jorge” se afla Advanced Impact Media Solutions (AIMS), un software capabil să creeze și să coordoneze mii de conturi false pe rețelele sociale, dotate cu fotografii sintetice, biografii și istorii personale. Aceste avataruri puteau fi mobilizate pentru a inunda dezbaterile, a răspândi narațiuni sau a hărțui oponenți.
Rusia continuă să fie un jucător major în acest ecosistem externalizat. Companii private precum Social Design Agency (SDA) și Structura conduc acum operațiuni de influență la scară largă care reflectă și, în multe privințe, înlocuiesc funcțiile vechilor fabrici de troli din Sankt Petersburg. Aceste firme gestionează active online acoperite, promovează narațiuni aliniate statului și oferă Kremlinului un nivel suplimentar de negare plauzibilă.
Jurnaliști sub acoperire au înregistrat firma demonstrând tehnici de hacking, infiltrare în mass-media și plasare de știri fabricate. Dimensiunea acestor operațiuni și accesibilitatea lor pentru clienți plătitori au arătat cum dezinformarea a devenit o marfă globală.
„Ceea ce altădată necesita o fabrică de troli și o clădire întreagă în Sankt Petersburg acum necesită doar un laptop”
Campaniile moderne de influență nu mai există doar online, ci operează în spațiul hibrid dintre realitatea digitală și cea fizică.
Internet Research Agency (IRA) a demonstrat acest lucru în alegerile americane din 2016, când operativi ruși, pretinzând că sunt activiști americani, au organizat mitinguri reale, au plătit participanți și au coordonat amplificarea online. Ceea ce a început ca un război al memelor s-a încheiat ca mobilizare fizică.
Operațiunile hibride actuale combină hacking-ul, influenceri locali finanțați pe ascuns și platforme media controlate din umbră. Operatorii acestor campanii construiesc site-uri de știri credibile și influenceri pentru a introduce narațiuni personalizate în sfera publică. Odată lansate, aceste narațiuni se amestecă cu conținutul autentic și se răspândesc atât în mediul digital, cât și în cel tradițional, făcând manipularea greu de detectat.
Modelul original al fabricilor de troli – sute de tineri care postau manual în schimburi – este înlocuit de automatizarea bazată pe Inteligența Artificială.
Sisteme precum AIMS al Team Jorge sau instrumente noi alimentate de modele lingvistice de mari dimensiuni pot gestiona acum mii de conturi false și pot genera conținut multilingv adaptat publicului țintă în timp real. IA permite ca operațiuni care altădată necesitau sute de oameni să fie conduse de câțiva operatori sau chiar de o singură persoană. Ceea ce altădată necesita o fabrică de troli și o clădire întreagă în Sankt Petersburg acum necesită doar un laptop.
Războiul informațional asimetric
Apariția acestor firme de influență la cerere a creat un nou dezechilibru strategic – războiul informațional asimetric.
În această asimetrie, autocrațiile beneficiază de acoperire maximă cu risc minim. Acasă sunt protejate de cenzură, control și negare plauzibilă. Democrațiile, însă, sunt mai expuse. Limitate de transparență și lege, se confruntă cu vulnerabilitate maximă și mijloace defensive limitate.
Acest dezechilibru nu este doar politic, ci și structural. Regimurile autoritare pot utiliza dezinformarea și instrumentele de IA pentru a modela narațiuni globale, a influența alegeri în străinătate și a submina încrederea, evitând în același timp responsabilitatea directă. Democrațiile, în schimb, trebuie să se apere pe rețele deschise, concepute pentru libertatea de exprimare.
Miza pentru democrație: adevărul devine opțional și responsabilitatea greu de stabilit
Aceste operațiuni remodelează deja realitățile politice. Firmele de influențare la cerere au vizat alegeri din Africa, Europa și America Latină. Campaniile de dezinformare amplifică polarizarea, delegitimează instituțiile media și exploatează diviziunile sociale pentru a slăbi coeziunea democratică.
Comercializarea dezinformării riscă să creeze o zonă gri globală în care adevărul devine opțional și responsabilitatea greu de stabilit. Pe măsură ce instrumentele de IA devin mai ieftine și mai capabile, aceste operațiuni vor continua probabil să crească în amploare și sofisticare.
Recunoașterea acestei asimetrii și răspunsul prin reziliență și reglementare reprezintă singura modalitate de a preveni ca adevărul însuși să devină o marfă.
Se încarcă comentariile...
