Exclusiv Strategia UE pentru Ucraina, blocată. Rusia, cu ajutorul SUA, a rămas cu activele intacte: „Putin a promis o parte din acești bani americanilor”

Folosirea activelor rusești pentru garantarea unui împrumut pentru Ucraina a fost respinsă de țările europene, în contextul în care nu numai Rusia, dar și SUA și-au folosit pârghiile pentru a deturna această strategie, spune Iulia Joja, analistă de politică externă din Washington.

Putin ar fi promis o parte din activele înghețate americanilor. FOTO: EPA EFE

Activele rusești înghețate în băncile europene rămân intacte, după ce liderii UE au găsit, vineri, 19 decembrie, o altă modalitate de a ajuta Ucraina. Astfel, UE va acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro, fără dobândă, pentru a acoperi nevoile militare și economice în următorii doi ani.

După aproape patru ani de război, Fondul Monetar Internațional estimează că Ucraina va avea nevoie de 137 de miliarde de euro în 2026 și 2027. Guvernul de la Kiev este în pragul falimentului și are nevoie disperată de bani până la primăvară, scrie Associated Press.

Belgia, țara care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, a reușit să deturneze, cu ajutorul mai multor lideri europeni, planul inițial al Comisiei Europene - folosirea unei părți din cele 210 miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate în Europa pentru garantarea unui împrumut pe care UE îl va contracta.

Liderii au negociat până târziu în noaptea de joi pentru a oferi Belgiei garanții că va fi protejată de eventuale represalii rusești dacă ar susține planul „împrumutului din reparații”, însă, în cele din urmă, această opțiune nu a fost folosită. Pe măsură ce discuțiile s-au blocat, liderii au decis să se împrumute pe piețele de capital.

„Avem un acord. Decizia de a oferi 90 de miliarde de euro) sprijin pentru Ucraina în 2026–2027 a fost aprobată. Ne-am angajat și am livrat”, a scris, pe rețelele sociale președintele Consiliului European, António Costa.

Nu toate țările au fost de acord cu pachetul de împrumuturi. Ungaria, Slovacia și Cehia refuză să sprijine Ucraina și s-au opus, însă s-a ajuns la un acord prin care acestea nu au blocat pachetul și au primit promisiuni de protecție față de eventuale consecințe financiare.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că acordul reprezintă un progres major, afirmând că împrumuturile de pe piețele de capital „au fost cea mai realistă și practică modalitate” de a finanța Ucraina și efortul său de război.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a salutat și el decizia. „Pachetul financiar pentru Ucraina a fost finalizat”, a declarat Merz într-un comunicat, precizând că „Ucrainei i se acordă un împrumut fără dobândă”.

„Aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi nevoile militare și bugetare ale Ucrainei pentru următorii doi ani”, a adăugat Merz. El a spus că activele rusești înghețate vor rămâne blocate până când Rusia va plăti despăgubiri de război Ucrainei.

„Dacă Rusia nu plătește despăgubiri, vom folosi, în deplin acord cu dreptul internațional, activele rusești imobilizate pentru rambursarea împrumutului”, a declarat Merz.

Rusia a folosit toate pârghiile pe care le are pentru a evita decizia

Iulia Joja, analistă de politică externă din Washington, cadru didactic în SUA, la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute, explică într-un interviu pentru „Adevărul” efectele acestei decizii.

Analista de politică externă Iulia Joja subliniază că abandonarea folosirii activelor rusești nu este deloc o veste bună pentru ideea de unitate europeană. „Vorbim despre această soluție de cel puțin un an, iar faptul că nu a fost adoptată arată cât de greu este pentru UE să acționeze decisiv atunci când interesele naționale, frica și influența rusă intră în joc”, explică ea. Dincolo de opoziția previzibilă a Ungariei și Slovaciei, au existat semnale clare de presiune și intimidare asupra unor state-cheie precum Belgia sau Bulgaria, țări cu expunere economică și financiară semnificativă la Rusia.

„Poate au existat presiuni și în alte state. Cazul Bulgariei este emblematic, țară care era aproape capturată de Rusia. Ani la rând, economia sa a fost profund penetrată de capital rusesc, în special în sectorul energetic și bancar. Ruptura de Moscova, începută după 2022, a fost un proces dureros și incomplet, iar astfel de vulnerabilități au devenit vizibile tocmai în momentele de decizie critică”, arată experta.

Toate aceste pârghii de influență ale Rusiei au ieșit la vedere în condițiile în care rușii erau sub o presiune enormă.

Potrivit Iuliei Joja, reacțiile tot mai agresive ale Kremlinului, inclusiv schimbarea de ton a lui Vladimir Putin, cu amenințări și insulte directe la adresa europenilor, indică presiunea enormă sub care se află Rusia, o țară care alocă acum aproape jumătate din bugetul național cheltuielilor militare.

„Discuția va fi reluată în 2026”

Iulia Joja este de părere că discuția despre folosirea activelor rusești va reveni inevitabil în 2026.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sunt două variante pentru ajutorul pentru Ucraina: fie plătesc europenii din buzunarul lor, ceea ce se întâmplă acum cu acest împrumut, fie se va plăti din banii rusești.

„Și nu se poate, spune Comisia Europeană, ca europenii să își asume toate costurile pentru Ucraina, în condițiile în care au atâția bani rusești în propriile bănci. Și în condițiile în care am văzut pe parcursul anului 2025 absoluta lipsă de voință și motivație a Rusiei să se așeze la masa de negocieri”, explică experta.

Joja nu crede că se vor face progrese în ceea ce privește negocierile fără acest „imbold financiar” pentru Rusia, riscul de a pierde activele înghețate.

Paradoxal, amânarea acestei decizii ar putea consolida, pe termen scurt, poziția de negociere a europenilor. „Una dintre temerile exprimate în ultimele luni a fost că folosirea banilor rușilor pentru ajutarea Ucraina ar elimina o carte importantă pentru europeni de la masa negocierilor. Menținerea acestei mize ar putea oferi UE un instrument suplimentar de presiune, inclusiv pentru a-și revendica un rol central în eventualele discuții de pace și chiar pentru a le găzdui, așa cum încearcă Germania”, spune Joja. Pe termen scurt și mediu, puterea de negociere a europenilor ar putea fi consolidată.

În plus, suma este insuficientă raportat la nevoile reale ale Ucrainei, care trebuie să susțină simultan efortul militar, plata salariilor și pensiilor și funcționarea statului într-un război de uzură. Acesta este un motiv în plus, spune Joja, pentru care discuția cu privire la activele înghețate ale Rusiei va fi reluată.

Presiuni din SUA împotriva folosirii activelor rusești

Pe de altă parte, refuzul de a folosi activele înghețate este strâns legat și de poziția Statelor Unite. Potrivit Iuliei Joja, presa internațională a relatat că Washingtonul a exercitat presiuni, neoficiale, împotriva acestei soluții. Explicația ține de celebra propunere „în 28 de puncte”, în care Rusia promitea americanilor acces la fonduri pentru reconstrucția Ucrainei – fonduri pe care, în realitate, nu le mai controlează.

„În contextul importanței pe care o dă administrația americană investițiilor și posibilităților de a-și amplifica câștigul în diferite relații bilaterale și multilaterale, Rusia, ca un bun negociator ce este, a pus pe masă sau a propus acești bani pe care nu-i controlează. Practic, Moscova încerca să negocieze cu banii săi blocați în Europa, promițând investiții și profituri pentru SUA”, detaliază Joja.

Astfel, 100 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate ar fi investite în eforturile conduse de SUA de reconstrucţie şi investiţii în Ucraina. SUA vor primi 50% din profiturile obţinute din această operaţiune. Restul fondurilor ruseşti îngheţate vor fi investite într-un vehicul de investiţii separat SUA-Rusia, care va implementa proiecte comune în domenii specifice.

„Rușii au propus să dea americanilor o parte din banii blocați în Europa. Aceasta e explicația logică opoziției SUA la propunerea privind folosirea activelor rusești pentru garantarea unui împrumut european”, a concluzionat Joja.

Pentru Kremlin, spune experta, scenariul folosirii activelor înghețate pentru finanțarea armatei ucrainene reprezintă „cel mai negru coșmar”: pierderea banilor și investirea lor într-o armă împotriva propriei agresiuni. De aceea, Rusia a activat toate pârghiile de influență disponibile, atât în Europa, cât și în relația cu SUA, pentru a preveni acest deznodământ.

Luarea deciziei ar fi crescut șansele păcii

Dacă decizia privind folosirea activelor rusești ar fi fost luată de țările europene, spune Iulia Joja, balanța cost-beneficiu pentru Rusia s-ar fi modificat semnificativ, crescând șansele unei negocieri reale. „Pentru ei ar fi însemnat un motiv important ca să-și schimbe poziția și să ia în considerare să se așeze la masa de negocieri. Ar fi o pierdere extrem de importantă pentru ei”, arată experta.

În absența acestei constrângeri, situația rămâne neschimbată față de ultimii doi ani. Războiul continuă, consumând resurse enorme, iar strategia Kremlinului mizează în continuare pe oboseala democrațiilor occidentale, constrânse de cicluri electorale și presiuni interne.

„Nu avem motive raționale să credem că Rusia se va răzgândi brusc în următoarele luni”, avertizează analista. Atât timp cât statutul quo persistă, iar europenii preiau aproape integral povara sprijinului pentru Ucraina, conflictul riscă să intre într-o nouă fază de stagnare prelungită.