Exclusiv Ucraina, finanțată cu banii Moscovei. Politolog: „UE pune presiune asupra Rusiei, pentru a o împinge spre o pace rezonabilă”
0UE a reușit să elimine necesitatea unui vot unanim pentru înghețarea fondurilor rusești, primul pas către folosirea acestora de către Ucraina. Politologul Sergiu Mișcoiu explică efectele acestei măsuri.
Activele statului rus aflate în Europa ar putea rămâne înghețate permanent în baza unui mecanism juridic aprobat joi de capitalele UE.
Ambasadorii UE au acordat Comisiei Europene puteri de urgență pentru a menține blocate cele 210 miliarde de euro din activele statului rus până când Kremlinul va plăti despăgubiri postbelice Ucrainei, a anunțat, joi, președinția daneză a Consiliului.
Mecanismul juridic reprezintă o lovitură majoră pentru speranțele Kremlinului de a-și recăpăta banii ca parte a unui acord de pace postbelic — o idee susținută de președintele american Donald Trump, dar nepopulară în Europa, scrie Politico.
Noile puteri de urgență ale UE vor rămâne în vigoare până când „Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și oferă despăgubiri Ucrainei”, potrivit unui text juridic consultat de Politico și susținut de ambasadorii UE joi după-amiază.
Într-un impuls major pentru Ucraina, acest artificiu legal reduce semnificativ șansele ca țări pro-Kremlin din Europa, precum Belgia, Ungaria și Slovacia, să returneze Rusiei fondurile înghețate.
Clauza de urgență schimbă practic regulile actuale, care obligă statele UE să reautorizeze în unanimitate sancțiunile la fiecare șase luni.
Țările prietenoase Kremlinului își vor pierde astfel puterea de a returna banii Rusiei doar printr-un vot „nu” la reînnoirea sancțiunilor. Dacă acest lucru s-ar întâmpla după ce UE ar acorda Ucrainei un împrumut garantat prin aceste active, cele 27 de capitale ale UE ar fi obligate să ramburseze împrumutul Rusiei.
„Deschide drumul către confiscarea activelor”
Conform RFI, decizia „deschide drumul către confiscarea activelor în valoare de 210 miliarde de euro în folosul Ucrainei, care să poată fi decisă fără votul Ungariei și al Belgiei.”
Dacă activele rusești sunt deblocate în 18 decembrie, așa cum se dorește, Ucraina profită imediat de cele 90 de miliarde de euro pe care le-ar primi la începutul anului viitor pentru a-și menține economia și a se înarma, arată sursa citată. Totuși, strategia prevede că după terminarea războiului, banii vor fi returnați Rusiei.
Măsura, care ar putea deschide calea confiscării celor 210 miliarde de euro destinate ulterior Ucrainei, a fost analizată pentru Adevărul de politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil.
Potrivit acestuia, pasul făcut de UE este „o decizie care convine tuturor actorilor implicați”, pentru că permite evitarea unui blocaj politic anticipat din partea Belgiei și Ungariei. „Belgia se poate exonera de responsabilitatea directă legată de confiscarea averilor Rusiei. Poate pretinde că nu a agreat, dar execută ceea ce s-a decis la nivel european”, explică Mișcoiu.
În același timp, decizia ajută și Ungaria, care poate continua jocul său diplomatic ambiguu: „Ungaria poate vota împotrivă, știind că votul ei nu va mai conta, dar păstrându-și mesajul prorus pentru uz intern.”
O decizie utilă pentru UE, dar și profund controversată
Politologul subliniază că, în acest mod, Uniunea poate demonstra că își menține angajamentul față de Ucraina, evitând în același timp folosirea fondurilor proprii. „UE poate spune că susține Ucraina fără a scoate bani din buzunarul contribuabililor, ci folosind bani ‘obținuți de Rusia’, de multe ori în condiții ilegale sau frauduloase”, afirmă Mișcoiu.
Totuși, el atrage atenția că măsura deschide un precedent juridic extrem de sensibil. „Se încalcă o serie de tratate internaționale, dar să ne întrebăm: ce tratate nu a încălcat Rusia până acum?”, adaugă el, punctând că, în timp, Europa ar putea fi obligată să returneze Rusiei cel puțin o parte din bunurile confiscate.
Confiscarea propriu-zisă – cel mai devreme în 2026
Chiar dacă se discută deja despre o posibilă dată de decizie, 18 decembrie, implementarea practică va dura mult, spune Mișcoiu: „De la decizie până la operaționalizare e o cale lungă. O măsură politică poate fi amânată, modificată sau aplicată parțial. Cred că UE folosește acest instrument mai întâi ca presiune asupra Rusiei, pentru a o împinge spre o pace rezonabilă pentru Ucraina”.
Dacă negocierile de pace nu avansează, confiscarea ar putea deveni realitate „la începutul sau până la jumătatea anului 2026”.
„UE renunță la unanimitate – un pas major în funcționarea sa internă”
Mișcoiu consideră că schimbarea procedurii de vot este, în sine, un moment istoric: „Se pune capăt practicii care permitea unor state să blocheze decizii întregii Uniuni. Unanimitatea a fost una dintre cauzele blocajelor repetate în UE. Trecerea la majoritate calificată este o soluție necesară pentru eficientizarea Uniunii.”
El argumentează că UE nu poate funcționa doar în ritmul schimbărilor politice din statele membre: „Uniunea are propria viață, atemporală, care trebuie să continue indiferent de guvernele naționale.”
De ce nu merge UE pe un modelul radical
Întrebat de ce Europa nu adoptă strategia americană de confiscare completă și definitivă, politologul este categoric: „UE este un spațiu al statului de drept. Primatul legii este esențial și o diferențiază de regimurile autoritare. Nu poți lua proprietatea cuiva și să o dai altcuiva printr-o decizie discreționară.”
Confiscarea, explică Mișcoiu, reprezintă „o măsură excepțională, legată de circumstanțele istorice”, care nu trebuie să submineze fundațiile juridice ale UE, inclusiv stabilitatea și credibilitatea sistemului bancar european.
În ceea ce privește posibila reacție a Moscovei, Mișcoiu nu anticipează mișcări bruște, ci o continuare a strategiei actuale: „Rusia va amplifica discursurile antieuropene și poate încerca escaladări controlate, în special în spațiul aerian. Va continua să încurajeze disensiunile în interiorul UE și să destabilizeze guvernele ostile Kremlinului.”
Dacă măsura devine operațională, efectele pentru Kiev vor fi importante atât simbolic, cât și financiar. „Este un gest care arată că agresorul este pedepsit, iar Ucraina primește resursele necesare pentru a compensa parțial lipsa sprijinului american”, afirmă Mișcoiu.
Cele 210 miliarde de euro nu vor rezolva pe deplin problema militară sau economică a Ucrainei, dar „vor ajuta mult, într-un mod foarte concret”, fiind un colac de salvare într-un moment decisiv al războiului.
Se încarcă comentariile...
