Exclusiv Crește salariul minim, dar cu ce preț? Avertismentul unui economist despre impactul real al măsurilor fiscale

Creșterea salariului minim, reducerea impozitului pe cifra de afaceri, reducerea cu 10% a subvențiilor pentru partide, a sumelor forfetare ale parlamentarilor și a cheltuielilor administrației centrale sunt „cârpeli bugetare” și nu strategie economică, spune economistul Radu Nechita.

Coaliția de guvernare a ajuns la un alt compromis privind măsurile fiscale. FOTO: Mediafax

Coaliția de guvernare a ajuns, miercuri, la un compromis care vizează principalele reforme economice și administrative pentru perioada următoare. În privința salariului minim pe economie, s-a convenit ca acesta să crească la 4.325 de lei brut (de la 4.050 de lei), majorarea urmând să intre în vigoare de la 1 iulie 2026, ca soluție de echilibru între solicitările sociale și constrângerile bugetare.

În ceea ce privește reforma administrativă, Guvernul va aplica o reducere de aproximativ 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără a tăia salariile de bază.

La nivel local măsurile, rămân cele convenite anterior, adică un proces gradual, cu o perioadă de tranziție în care primăriile vor putea alege între două variante: fie reduc posturile conform limitelor impuse (cu 30%, însă limita maximă aplicată posturilor efectiv ocupate nu poate depăși 20%), fie reduc cheltuielile de personal – adică pot ajusta salariile sau pot renunța la sporuri – pentru a atinge economia impusă de Guvern. Începând din 2027, reducerea efectivă a posturilor devine obligatorie.

Referitor la impozitul minim pe cifra de afaceri, coaliția a decis diminuarea cotei cu 50%, astfel aceasta devine de 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, urmând ca acest impozit să fie eliminat complet din 2027, pentru a reduce presiunea fiscală asupra companiilor.

Pachetul de compromis include și alte măsuri fiscale și de cheltuieli, precum reducerea cu 10% a subvențiilor pentru partidele politice și, tot cu 10%, a sumelor forfetare ale parlamentarilor.

Economistul Radu Nechita, conferențiar la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolayai (UBB), a explicat pentru „Adevărul” efectele acestor măsuri.

„Creșterea salariului minim lovește exact în cei mai vulnerabili”

Compromisul recent al coaliției de guvernare, care combină majorarea salariului minim cu reduceri selective de cheltuieli și ajustări fiscale, ridică semne serioase de întrebare privind coerența și eficiența reformelor anunțate. Economistul Radu Nechita avertizează că multe dintre aceste măsuri riscă să producă efecte contrare celor declarate, afectând tocmai mediul privat, investițiile și angajații cu cele mai mici șanse pe piața muncii.

Salariul minim brut urmează să crească de la 4.050 la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026. Deși măsura este prezentată drept una socială, economistul atrage atenția că impactul real va fi resimțit diferit, în funcție de sectorul economic și de regiune. „Este o creștere semnificativă, vorbim despre aproape 10%, mai ales pentru firmele care au primit deja foarte multe lovituri fiscale în ultimii ani. Firmele se vor adapta, dar nu într-un mod care să fie neapărat în interesul angajaților plătiți cu salariul minim”, spune Radu Nechita.

Potrivit acestuia, adevărații câștigători vor fi puțini și concentrați mai ales în zone ferite de concurență. „Cei care vor beneficia cel mai probabil sunt angajații din sectorul public sau din sectoare protejate, unde salariul minim nu este rezultatul unei presiuni concurențiale. În privat, efectele vor fi foarte diferite de la caz la caz”, explică economistul.

În regiunile dezvoltate, unde există capital, investiții și competiție între angajatori, ponderea celor plătiți cu salariul minim este redusă. În schimb, în județele sărace, unde capitalul este redus și oportunitățile sunt limitate, majorarea salariului minim poate deveni o povară greu de dus.

„Exact în aceste zone, paradoxal, se votează masiv pentru partidele care susțin creșterea salariului minim. Dar efectul va fi blocarea și mai accentuată a dezvoltării. Firmele vor fi și mai reticente să se stabilească acolo, capacitatea de dezvoltare va scădea și regiunile respective vor rămâne captive subdezvoltării”, avertizează Nechita.

În opinia sa, nicio firmă nu poate fi obligată pe termen lung să plătească salarii peste nivelul productivității. „Rezultatul va fi vulnerabilizarea celor mai puțin calificați, exact a celor pe care această măsură pretinde că îi protejează.”

Semnalul transmis mediului privat: „Nu aveți ce căuta aici”

Un alt efect mai puțin discutat este distorsionarea mecanismelor de motivare în sectoare precum industria auto. Aici, salariul minim este doar o componentă a venitului, restul fiind format din bonusuri și stimulente legate de productivitate. „Partea variabilă a remunerației este cea care stimulează eficiența. Când crești salariul minim, partea variabilă se reduce. Asta înseamnă mai puține stimulente pentru performanță”, spune profesorul UBB. El consideră că „cea mai toxică metodă de remunerare este să dai tuturor același salariu”, pentru că îi demotivează pe cei care muncesc mai mult.

Pe termen mediu, riscul este ca firmele să înceapă să ia în calcul relocarea sau să evite investițiile noi. „Dacă această joacă de-a creșterea salariului minim continuă, în ciuda recesiunii și a creșterii taxelor, companiile vor începe să se pregătească să-și mute activitatea. Odată luată, o astfel de decizie este foarte greu de întors”, avertizează economistul. Semnalul transmis mediului privat este, în opinia sa, unul clar: „Nu aveți ce căuta aici”.

Reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5%, a fost prezentată ca un fel de compensare a creșterii salariului minim. Radu Nechita respinge însă această logică. „Impozitele pe cifra de afaceri sunt extrem de toxice. Am mai avut o experiență cu impozitul forfetar și efectul a fost devastator: sute de mii de firme au dispărut”, amintește el.

Problema majoră este că acest tip de impozit lovește inclusiv firmele neprofitabile aflate în fază de investiție. „Poți avea cifră de afaceri mare și să nu fii profitabil ani la rând. Amazon a fost neprofitabil aproape un deceniu. Un impozit pe cifra de afaceri omoară astfel de firme înainte să se nască.”

Reducerea acestui impozit este, în viziunea sa, insuficientă și incoerentă. „Dacă știm că este un impozit nociv, de ce nu îl eliminăm complet? A-l reduce la jumătate este ca și cum ai tăia coada câinelui felie cu felie, ca să nu-l doară”, spune Nechita, citându-l pe Frédéric Bastiat.

În opinia sa, mediul de afaceri nu câștigă nimic real din acest schimb de măsuri: „Luăm o decizie nocivă și o compensăm prin reducerea unei alte decizii nocive. Rezultatul este mai multă incertitudine și mai multă incoerență.”

„Bursele studenților s-au tăiat cu 100%, „bursa” partidelor s-a tăiat doar cu 10%”

În ceea ce privește reducerile de cheltuieli, economistul consideră că tăierile de 10% din sumele forfetare ale parlamentarilor și din subvențiile partidelor sunt mai degrabă simbolice. „Bursele studenților s-au tăiat cu 100%, „bursa” partidelor s-a tăiat doar cu 10%. Tăierea asta trebuia să fie făcută în urmă cu un an, cu asta trebuia început. Sumele despre care povestim sunt cu unu sau chiar două ordine de mărime mai mici față de ce ar fi nevoie să fie făcut. Dar aproape orice tăiere de la cheltuielile publice este mai bună decât nimic. E bine că se taie 10%, este mai puțin bine că să taie doar de acolo, doar acum și doar atât”, susține Nechita.

Nechita merge mai departe și critică sistemul de finanțare a partidelor, pe care îl consideră „anticoncurențial”. „Subvenția de la buget blochează piața politică și favorizează partidele deja existente. Este un cartel. Consiliul Concurenței ar trebui, în glumă vorbind, să sancționeze acest cartel al partidelor politice”, afirmă el. În același registru, economistul critică și pragurile electorale și obligațiile administrative care îngreunează apariția unor actori politici noi.

„Dacă vrem prosperitate, trebuie să punem creșterea economică în centrul politicilor publice”

Reforma administrației publice, care prevede reduceri de cheltuieli la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la nivel local, ridică și ea riscuri. „Primăriile vor avea de ales între a păstra oamenii care chiar muncesc și a renunța la angajații fictivi sau a reduce puțin de la toată lumea”, explică Nechita.

Cea de-a doua variantă este, în opinia sa, cea mai periculoasă: „Reducerea salariilor pentru toți duce la plecarea celor competenți și la păstrarea celor supraplătiți.”

Privind în ansamblu, economistul este sceptic față de direcția reformelor, în ciuda semnalului pozitiv care a venit de la Comisia Europeană. „Comisia Europeană este interesată în primul rând să nu intrăm în faliment și să nu fie nevoie de un ajutor financiar pentru a salva economie României. Creșterea economică pe termen lung nu este prioritatea lor”, spune Nechita.

Deși România a recuperat masiv din decalajul față de media UE, ajungând la aproximativ 80%, acest progres riscă să se blocheze. „Creșterea economică se obține prin acumulare de capital, reinvestirea profitului și afaceri profitabile. Asta se întâmplă doar dacă oamenii sunt lăsați în pace de birocrați”.

În concluzie, profesorul UBB avertizează că reformele actuale par mai degrabă „cârpeli bugetare de la un an la altul decât o strategie coerentă de dezvoltare”. „Dacă vrem prosperitate, trebuie să punem creșterea economică în centrul politicilor publice, nu să pedepsim constant sectorul privat”, conchide Radu Nechita.