Operele lui Brâncuși sunt în pericol din cauza poluării și a ploilor acide. Necesită restaurare urgentă FOTO

Cunoscute în toată lumea, operele celebrului sculptor Constantin Brâncuși, din Târgu Jiu, sunt afectate de ploi acide și de atacuri biologie, susține conducerea Centrului de Cercetare și Documentare „Constantin Brâncuși“ din Târgu Jiu, fiind nevoie de restaurarea cât mai urgentă a acestora.

„La operele din piatră (n.red. - Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Aleea Scaunelor) se manifestă un început de atac biologic. Este normal să se întâmple acest lucru, deoarece se află în aer liber. Atacul acesta biologic vine de la arbori, de la vegetație, și este un un fenomen firesc“, a spus Adrian Bândea Centrului de Cercetate și Documentare „Constantin Brâncuși“.

Atacul biologic constă în apariția unor mușchi. De asemenea, cea mai mare parte a chiturilor care s-au pus în anumite orificii au căzut, iar apa care pătrunde în acestea poate deteriora, în timp, operele. Orificiile sunt din ce în ce mai mai mari, iar acest lucru se vede cu ochiul liber.

„Atunci când s-a făcut rechituirea operelor din piatră s-a folosit un chit mai moale ca să reziste până la restaurarea generală. S-a făcut acea chituire în normalul firesc, pentru a se face, apoi, mult mai amănunțit“, a menționat Adrian Bîndea.

Poluarea afectează operele lui Brâncuși

De asemenea, la Coloana „fără Sfârșit“, o mare parte a modulelor sunt înnegrite, iar fenomenul avansează.

„E normal să fie acești factori de mediu care influențează starea de conservare. Avem un oraș care are un anumit grad de poluare. Suntem aproape și de carierele și depozitele de cărbune, iar particule circulă prin atmosferă. Cu cât restaurarea se va face mai repede, cu atât va fi mai bine pentru operele lui Brâncuși“, a adăugat Adrian Bîndea.

Acesta a mai spus că, după restaurare, va urma un proces de conservare și monitorizare. „Există și în prezent o echipă de monitorizare care funcționează pe lângă instituția noastră, ai cărei membri sunt autorizați de Ministerul Culturii. Ei stabilesc gradul de afectare al operelor. Sunt specialiști pe anumite domenii. Monitorizarea este făcută de către lucrătorii centrului, care sesizează aspectele necorespunzătoare pe care le constată. Toate operațiunile vor fi făcute în baza proiectului de întreținere și mentenanță. E normal să se producă un proces de înnegrire a Coloanei «fără Sfârșit» atâta timp cât nu se efectuează operațiunile de conservare“, a mai spus managerul Centrului de Cercetare și Documentare „Constantin Brâncuși“.

Acesta va finaliza în curând o aplicație prin care toți specialiștii din această echipă de monitorizare vor avea acces la toată baza de date a instituției.

În ultimii ani, Institutul de Optoelectronică a făcut o serie de studii menite să stabilească factorii care contribuie la deteriorarea operelor.

Licitația pentru întocmirea proiectului de restaurare, anulată

Institutul Național al Patrimoniului (INP) a alocat suma de peste 360.000 de lei pentru elaborarea documentației proiectului tehnic pentru conservarea și restaurarea componentelor artistice ale Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu.

Procedura de atribuire a proiectului de restaurare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu a fost anulată din cauza unor deficiențe în documentație, care trebuie remediate.

„Am vorbit cu cei de la INP și mi s-a transmis că în câteva zile se vor relua procedurile”, a mai spus Bîndea.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor“ a fost realizat între anii 1937 și 1938 de către marele sculptor, la propunerea Ligii Femeilor Gorjene, în fruntea căreia se afla Arethia Tătărăscu, soția prim-ministrului din perioada respectivă, Gheorghe Tătărăscu, originar din Gorj. Este considerat unul dintre cele mai valoroase monumente de artă de la nivel mondial.