Cum se folosea Securitatea de românii care vizitau ţări străine: „La întoarcere au furnizat informaţii de valoare care au fost raportate“
0Securitatea comunistă era omniprezentă înainte de 1989. În fiecare judeţ exista şi un domeniu ”cultură - presă” care viza ”elementele duşmănoase” din teatre, case de cultură, muzee şi tipografii.
Erau urmăriţi şi interogaţi toţi cei care erau invitaţi în străinătate. Într-o adresă din 1966, publicată de CNSAS, secţia de Securitate din Alba Iulia era chemată să raporteze aspectele negative existente în cadrul Teatrului de Păpuşi.
”De asemenea, veţi raporta unele manifestări duşmănoase, cosmopolite, huliganice cît şi relaţiile neprincipiale ale unor actori făcînd referiri concerete privitoare la antecedentele politice din trecut ale celor care au asemenea manifestări”, se precizează în document. În atenţia securiştilor se afla şi Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Un alt document, din 30 martie 1984, se referă la o raportare a Inspectoratului Judeţean de Securitate Alba, cu privire la invitaţiile primite din străinătate de angajaţii muzeului. Cinci dintre angajaţi fuseseră invitaţi la congrese internaţionale.
”Toate cele cinci persoane sunt surse ale organelor noastre, patru sînt membre de partid şi una este neîncadrată politic. Toate aceste persoane înainte de a pleca în exterior au fost pregătite contrainformativ, iar la întoarcere au furnizat informaţii de valoare care au fost raportate la Direcţia I şi a III-a, precum şi la UM 0544 Bucureşti.
Nu am avut persoane asupra cărora să se acţioneze în exterior în vederea rămînerii în străinătate sau care să adopte aditudini politice necorespunzătoare ori să redacteze lucrări cu conţinut necorespunzător”, se menţionează în documentul semnat de şeful Securităţii Alba, colonel Florin Brihac.
Adresa referitoare la” elementele duşmănoase” de la Teatrul de Păpuşi. Foto: document CNSAS
Tot din anul 1984 datează un document declasificat ce cuprinde structura reţelei informative şi acţiunile ”preventive” în problemele ”artă-cutură”, ”presă-tipografie”, ”sănătate” şi ”justiţie”. Astfel, în judeţul Alba, reţeaua informativă din domeniul ”artă-cultură” era formată din 9 informatori, 4 colaboratori, o sursă PCR şi 2 gazde cu case de întâlniri.
Despre dosarul de urmărire ”TIPOGRAFUL”. Foto: document CNSAS
”În problemă există un singur dosar informativ, respectiv «MIA», membră a cenaclului literar Dacoromania, despre care se deţin date că ar avea preocupări de a redacta unele poezii cu conţinut politic ostil. (..) Cea în cauză are un comportament imoral, este nemulţumită pentru faptul că unele redacţii din ţară nu i-au acceptat spre publicare creaţiile personale. Cazul este în curs de clarificare”, se precizează în adresa Securităţii din Alba Iulia.
Se mai susţine că în cursul anului 1983 au ajuns la Alba Iulia trei cetăţeni străini, doi ziarişti americani şi un cetăţean din RFG, care au vizitat Muzeul Unirii. ”Prin interpunerea sursei «AVRAM» în rândul acestora s-au obţinut informaţii de interes care au fost raportate la Direcţia I”, raportează conducerea judeţeană a securităţii.
Raport despre vizita în străinătate a unor ansambluri foclorice. Foto: document CNSAS
În acelaşi an a mai fost deschis un dosar de urmărire informativă, denumit ”Tipograful”, unui legător de la Tipografia din Alba Iulia, semnalat cu manifestări naţionalist-iredentiste. ”S-a stabilit că are manifestări naţionaliste, elogiind nivelul de viaţă din RP Ungaria, în detrimentul celui din ţara noastră, adoptă atitudine necorespunzătoare faţă de muncă, incită la nesupunere pe colegi, a influenţat şi determinat pe mai mulţi tipografi să redacteze unele scrisori de nemulţumire la adresa conducerii tipografiei pe care le-a înaintat organelor locale de partid.
Una dintre cele mai extinse reţele informative exista în ”problema sănătate” şi era formată din 50 de informatori, 1 colaborator, 2 rezidenţi, 4 surse PCR şi 4 gazde cu case de întâlniri.