O tânără care a fost abandonată la naștere într-o scară de bloc din București își caută părinții biologici

În urmă cu 35 de ani, o fetiță era abandonată pe scările unui bloc din Sectorul 3 din Capitală. Cei care au găsit-o au dus-o la maternitatea Titan, acolo unde a fost adoptată.

Acum, tânăra vrea să-și cunoască părinții biologici și a apelat la pagina de Facebook „Copiii niciodată uitați ai României“.

„În curând se împlinesc 35 ani de când m-am născut și am fost găsită în scara unui bloc din București. În aprilie 1988, înainte de răsăritul soarelui, am venit pe lume, și, la scurt timp, am fost lăsată într-un bloc din sectorul 3 al capitalei, din zona Diham – Piața Minis - Costin Georgian.

Am fost găsită după câteva ore și am ajuns la maternitatea Titan, unde am avut noroc să îmi cunosc părinții adoptivi. Am avut o copilărie extrem de frumoasă.

Acum, sper să îmi surâdă din nou norocul și să am ocazia de a-mi găsi și de a-mi cunoaște familia biologica.

Vă rog să mă ajutați să-mi împlinesc visul de-o viață.

Mulțumesc anticipat pentru gândurile bune și pentru ajutor!“, este mesajul tinerei.

Pagina de Facebook ”The never forgotten Romanian children” este creaţia româncei Ileana Cunniffe Băiescu, din judeţul Buzău, stabilită în Irlanda.  

A fost mulţi ani în căutarea fraţilor daţi spre adopţie în străinătate în anii `90. Şi-a găsit una dintre surori în urmă cu opt ani în Anglia, dar familia nu a fost completă.

Şi-a căutat vreme de 26 de ani celălalt fratele, pe Marin Constantin Victor, dat spre adopţie în vara anului 1990, la vârsta de 3 ani. Aşa a ajuns să lanseze în ianuarie 2015 o platformă de socializare dedicată celor care vor să-şi cunoască rădăcinile. „Am luat cazul unui băiat din Vrancea care îşi căuta fratele adoptat în Irlanda. I-am spus că am să încerc să îl ajut. Mai târziu, în acea seară, am creat «Copiii niciodată uitaţi ai României», o pagină de comunitate pe Facebook, şi m-am mai implicat în alte două căutări. A doua zi, una dintre ele a avut succes, a fost prima familie pe care am reunit-o. Am plâns şi am râs cu ei în acelaşi timp. Le-am simţit emoţiile cele mai profunde şi le-am înţeles sentimentele de dragoste şi regăsire, din toate punctele de vedere . A fost minunat!“, a povestit Ileana.