România cere ajutorul Bruxellesului: solicită amânarea închiderea unei centrale pe cărbune, scrie presa maghiară. Riscurile invocate de Guvern

România desfășoară un lobby activ la Bruxelles pentru a obține amânarea închiderii unei unități a Complexului Energetic Oltenia, prevăzută prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Guvernul avertizează că oprirea centralei pe cărbune în luna august ar putea pune în pericol siguranța energetică a țării în sezonul rece. 

Conform angajamentelor asumate prin PNRR, România trebuie să închidă până la 31 august o unitate de producție pe cărbune. Autoritățile susțin însă că situația actuală a sistemului energetic impune o amânare a termenului, până când noile capacități de producție vor deveni operaționale, scrie publicația maghiară Világgazdaság.

Guvernul invocă întârzieri la proiectele energetice majore

Executivul argumentează că mai multe investiții strategice care ar trebui să înlocuiască producția pe cărbune nu sunt încă finalizate.

Noua centrală pe gaze de la Ișalnița, care trebuia să fie gata încă din 2020, va intra cel mai probabil abia în faza de testare la sfârșitul acestui an. De asemenea, finalizarea centralei de la Mintia este estimată cu aproximativ un an întârziere.

În plus, în iarna viitoare, centrala nucleară de la Cernavodă va funcționa temporar cu un singur reactor, reducând capacitatea disponibilă în sistem.

În aceste condiții, fiecare grup energetic pe cărbune rămas în funcțiune este considerat important pentru acoperirea consumului în perioadele de vârf.

Ce capacități pe cărbune mai are România

În martie, România a închis un grup energetic de 285 MW la Turceni, ca parte a obligațiilor asumate prin PNRR. Centrala de la Ișalnița este deja oprită, iar în luna august este programată închiderea a două grupuri de câte 50 MW de la Govora.

În prezent, în sistem mai funcționează patru centrale pe cărbune cu o capacitate totală de aproximativ 1.905 MW, mai mare decât capacitatea instalată a centralei nucleare de la Cernavodă.

Recorduri la energia solară, dar și prețuri aproape de zero

Paradoxal, discuțiile despre menținerea centralelor pe cărbune au loc într-un moment în care producția de energie regenerabilă atinge niveluri record.

Pe 29 mai, România a înregistrat o producție fotovoltaică de aproximativ 2.600 MW la orele prânzului, suficientă pentru a acoperi aproape două treimi din consumul intern.

Excesul de energie solară a dus însă la prăbușirea prețurilor pe bursă. La prânz, energia electrică se tranzacționa la doar 2 euro/MWh, iar la ora 13:00 prețul a coborât până la 0,2 euro/MWh, în timp ce România exporta energie către Ungaria la capacitate maximă.

Potrivit Világgazdaság, autoritățile române încearcă acum să convingă Comisia Europeană că închiderea unei noi unități pe cărbune în această vară ar putea afecta securitatea energetică a țării, cel puțin până la finalizarea proiectelor care ar trebui să preia această capacitate de producție.