Întrucât negocierile cu Iranul stagnează, Israelul și SUA se pregătesc să reia războiul chiar în zilele următoare

Israelul și Statele Unite își intensifică pregătirile pentru o posibilă reluare a operațiunilor militare împotriva Iranului, care ar putea începe chiar zilele viitoare, potrivit unor oficiali din Orientul Mijlociu citați de publicația americană The New York Times.

Surse americane au declarat pentru ziar că scenariile analizate includ o campanie de bombardamente mai amplă asupra infrastructurii militare iraniene, preluarea controlului asupra insulei Kharg — principalul terminal petrolier al Iranului din Golful Persic — și trimiterea unor trupe speciale pe teritoriul iranian pentru recuperarea materialului nuclear îngropat sub ruinele instalațiilor lovite anterior.

Potrivit acelorași surse, o astfel de operațiune ar implica riscuri ridicate și ar necesita mii de militari pentru securizarea perimetrului și pentru eventuale confruntări cu forțele iraniene de la sol.

Un oficial israelian de rang înalt, citat de Channel 12 sub protecția anonimatului, a afirmat că Israelul se pregătește pentru un conflict iminent și așteaptă decizia finală a președintelui american Donald Trump privind continuarea negocierilor cu Teheranul.

„Americanii înțeleg că negocierile cu Iranul nu duc nicăieri”, a declarat oficialul.

Israelul se pregătește pentru „zile sau chiar săptămâni de lupte”

Acesta a adăugat că Israelul se pregătește pentru „zile sau chiar săptămâni de lupte”, precizând că mai multe detalii ar putea deveni clare în următoarele 24 de ore.

Între timp, negocierile mediate de Pakistan și susținute de China nu au reușit să producă un acord între Washington și Teheran. Discuțiile s-au blocat în jurul programului nuclear iranian și al controlului asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile mondiale de petrol.

La finalul unei vizite de două zile în China, Donald Trump a declarat că ar accepta suspendarea pentru 20 de ani a programului iranian de îmbogățire a uraniului, dacă Teheranul oferă „garanții reale”. Declarația marchează o schimbare de ton față de poziția sa anterioară, când cerea oprirea definitivă a îmbogățirii uraniului.

Iranul susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile și neagă că urmărește dezvoltarea armelor nucleare. Totuși, potrivit evaluărilor occidentale, Teheranul a acumulat aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la un nivel apropiat de cel necesar pentru arme nucleare — o cantitate considerată suficientă pentru aproximativ zece focoase.

Aceste rezerve ar fi fost îngropate în urma atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene din timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, desfășurat anul trecut.

Războiul a început pe 28 februarie, când Israelul și Statele Unite au lansat operațiuni împotriva Iranului, afirmând că urmăresc distrugerea programelor nucleare și balistice ale regimului de la Teheran.

Iranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte din regiune și prin blocarea Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol.

Pe 8 aprilie s-a convenit un armistițiu, însă tensiunile au continuat. Perturbările din lanțurile globale de aprovizionare au provocat creșteri semnificative ale prețurilor la energie.

Ministrul irakian al Petrolului, Basim Mohammed, a declarat că exporturile Irakului prin Strâmtoarea Ormuz au scăzut dramatic în aprilie, la aproximativ 10 milioane de barili, comparativ cu media lunară de 93 de milioane înaintea conflictului.

În paralel, oficiali americani suspectează Iranul că s-ar afla în spatele unui atac cibernetic care a vizat sisteme de monitorizare a rezervelor de combustibil pentru benzinării din mai multe state americane, potrivit CNN.

Ancheta preliminară arată că hackerii au exploatat sisteme online neprotejate prin parole. Potrivit surselor citate, nu au fost provocate daune fizice, însă au fost manipulate afișajele care indicau nivelul combustibilului din rezervoare.

Autoritățile americane spun că Iranul este suspectat deoarece a mai fost asociat în trecut cu tentative similare de atacuri cibernetice, însă anchetatorii avertizează că este posibil ca autorii să nu fie identificați cu certitudine.