Video Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, câ îți auzi pașii”

Orașul Victoria, poarta uitată a Munților Făgăraș, își așteaptă revitalizarea prin investițiile în industria de apărare, dar și prin finalizarea Autostrăzii Sibiu–Făgăraș și continuarea acesteia spre Brașov.

Străzile orașului Victoria sunt aproape pustii. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Orașul Victoria, din județul Brașov, a fost construit aproape de la zero la poalele Munților Făgăraș, în jurul unei uzine chimice ascunse între pădurile mărginite de versanții abrupți ai masivului.

Localitatea a fost declarată oraș în 1949, când ajunsese la aproape 3.000 de locuitori. Patru decenii mai târziu, cartierele sale de blocuri găzduiau peste 10.000 de oameni, cei mai mulți dintre localnici fiind angajați la combinatul chimic Viromet, unde erau produse metanol și alte substanțe chimice.

Declinul industriei din zonă s-a resimțit și asupra demografiei orașului. La recensământul din 2021, aici mai trăiau mai puțin de 6.500 de oameni, iar în prezent numărul lor ar putea fi și mai mic.

„Seara, pe străzile din centrul orașului, unde se află cele mai vechi blocuri, este atâta liniște încât îți auzi pașii. Totuși, este un loc plăcut, datorită liniștii, apropierii de munte, curățeniei și zonelor verzi. Victoria este un oraș mic, aflat la poalele celor mai înalți munți din România. Era o adevărată plăcere să stai în apă, la ștrandul din Victoria, în luna iunie, și să privești spre Vârful Moldoveanu, încă înzăpezit. Acum am rămas cu liniștea”, spune Vasile, un fost muncitor al combinatului Viromet, devenit pensionar.

O mică parte din fostul combinat Viromet a supraviețuit după 1990, iar multe dintre secțiile sale dezafectate au rămas ascunse în pădurea de la marginea localității.

„Era mare forfotă aici când plecau autobuzele pline cu muncitori spre combinat. Salariile erau bune, pentru că lucram într-o zonă cu grad ridicat de risc. Au fost și accidente în uzine, iar orașul a fost afectat multă vreme de poluare, chiar dacă se află la poalele munților. După 1990, multe familii au plecat. Unii s-au întors în localitățile natale, iar alții, mai ales tinerii, s-au mutat la Sibiu sau Brașov, din cauza lipsei locurilor de muncă”, spune vârstnicul.

Orașul de la poalele Făgărașului

Un drum secundar de aproximativ opt kilometri se desprinde din DN1 Brașov–Făgăraș și îi poartă pe călători la poalele Munților Făgăraș, în fostul oraș muncitoresc Victoria, înființat în urmă cu aproape opt decenii în jurul unor uzine de pulberi explozive deschise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

1/12

Orasul Victoria Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (5) jpg

„Victoria este o localitate născută în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, mai mult din iniţiativa guvernanţilor vremii, care doreau edificarea unei fabrici care să producă pulberi explozive, o fabrică ce urma să se întindă pe 900 de hectare, obţinute prin expropriere, ceea ce s-a şi realizat, începând cu anul 1938, prin contribuţia nemţilor din Essen. Fabricile Ucea, cum erau denumite atunci, au fost ridicate cu ajutorul prizonierilor de război și al unui detașament de evrei. Astfel a luat naștere Colonia Ucea, ca urmare a numărului mare de muncitori aduși din diferite zone ale țării”, amintește Primăria orașului Victoria.

Drumul ocolește cartierele orașului și pădurea care ascunde vechile uzine, continuând apoi spre ținutul sălbatic de la poalele Vârfului Moldoveanu. Pe cea mai mare parte a traseului, șoseaua este însoțită de vechea cale ferată industrială care lega platforma chimică de Gara Ucea. Linia, folosită în trecut pentru transportul muncitorilor, al materiilor prime și al mărfurilor produse în combinat, a fost dezafectată, împreună cu gara orașului, iar în mare parte a rămas acoperită de vegetație.

Calea ferată dezafectată din Victoria. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

De cealaltă parte a liniei ferate se înșiră, înghesuite între alei de beton, blocurile de confort redus, construite pentru muncitori în ultimele două decenii ale regimului comunist. În centrul orașului, primele blocuri muncitorești au o înfățișare mult mai pitorească.

Orașul construit în jurul uzinei

Cartierele din Centrul Civic, ridicate în primii ani de după război, au fost proiectate de un arhitect din Georgia și atrag atenția prin blocurile cu două niveluri, încăperile spațioase, tavanele înalte, balcoanele din lemn, pergolele decorative și vastele spații verzi din jurul lor.

„În Ardeal, în preajma combinatului chimic «I. V. Stalin», se construiește unul dintre noile orașe ale țării, orașul Victoria. Noul oraș a apărut pe harta țării și a început să se dezvolte abia cu șase ani în urmă. Pe locul unde în trecut nu exista decât câmpie se ridică acum, pentru oamenii muncii, un oraș socialist, demn de epoca în care trăim. La 6 noiembrie 1949 a fost aruncată prima lopată de pământ. S-a dat semnalul începerii bătăliei pentru construirea orașului. Orașul Victoria este unic în felul său. Este pentru prima dată când se definitivează proiectul unui oraș complet nou și începe construcția lui pe mai multe fronturi”, informa publicația „Apărarea patriei”, în 1956, amintind începuturile orașului.

1/9

Orasul Victoria din Brașov Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (34) jpg

Centrul vechi al localității, locul unde, începând din anii ’50, Victoria a început să capete conturul unui oraș modern și atractiv pentru tineri, a rămas încremenit în timp, păstrându-și arhitectura de epocă. În jurul clădirilor sale, zonele verzi au rămas, iar arborii plantați în deceniile trecute au crescut, acoperind cu umbra lor locurile de joacă și de plimbare de altădată. Din piața centrală spațioasă, dar cel mai adesea pustie, pornesc străzile vechi ale orașului, care duc spre locurile mult mai animate în trecut: stadionul, ștrandul, uzinele, primăria, spitalul și gara.

În timpul verii, fostul Ștrand Viromet era unul dintre cele mai căutate locuri din Victoria, fiind apreciat pentru bazinele sale încălzite cu aburul furnizat de combinatul chimic și pentru priveliștea spre Munții Făgăraș. Ștrandul este închis de mai mulți ani, iar în 2025 a fost achiziționat de Primăria Victoria. Autoritățile locale intenționează să îl transforme într-un centru de agrement acvatic și wellness, cu bazine interioare și exterioare, saune și spații de relaxare.

Poarta uitată spre Făgăraș

În timp ce mai multe comune din împrejurimi s-au dezvoltat, au înregistrat creșteri ale populației și au devenit atractive pentru turiști sau pentru cei care vor să se stabilească în apropierea Munților Făgăraș, orașul Victoria a rămas afectat de declinul industriei. Renumele său de oraș industrial și numărul redus al serviciilor turistice au făcut ca localitatea să fie ocolită de turiști în ultimii ani, deși este punctul de plecare al unor trasee montane spectaculoase.

Unul dintre cele mai cunoscute trasee duce spre Cabana Valea Sâmbetei, aflată la 1.401 metri altitudine. Din Victoria, turiștii ajung în zona Complexului Turistic Sâmbăta și a Mănăstirii Brâncoveanu, de unde continuă pe jos spre Cabana Floarea Reginei. De aici începe traseul montan marcat cu triunghi roșu, care urcă prin Valea Sâmbetei spre cabană și spre căldarea glaciară deschisă către Fereastra Mare a Sâmbetei.

Un alt traseu pornește din Victoria pe Valea Viștea Mare și ajunge pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt pisc din România, la 2.544 de metri. Urcarea durează aproximativ șapte ore, trece pe la Refugiul Izvorul Viștei și continuă prin Portița Viștei, fiind una dintre cele mai solicitante ascensiuni accesibile din zonă.

Un alt traseu popular urcă spre Cabanele Turnuri și Podragu. Din Victoria, turiștii pot merge cu mașina pe drumul asfaltat spre Sumerna, apoi continuă pe un drum forestier până la parcarea de unde începe poteca montană. Urcarea până la Cabana Turnuri durează aproximativ trei-patru ore, iar de aici traseul continuă încă aproape trei ore, prin peisajul alpin, până la Cabana Podragu, aflată la 2.136 de metri altitudine.

Autostrada Făgăraș și o nouă fabrică dau speranțe localnicilor

În anii următori, orașul Victoria ar putea beneficia de două investiții importante în zonă. Prima este Autostrada Sibiu–Făgăraș, cu o lungime de 68 de kilometri, aflată în șantier pe toate cele patru tronsoane. Lucrările au început în perioada 2024–2025, iar finalizarea întregului sector este prevăzută pentru anul 2028.

Traseul include și un nod rutier în apropierea orașului Victoria, iar odată cu deschiderea autostrăzii, localitatea se va afla la aproximativ opt kilometri de rețeaua de drumuri de mare viteză. În anii următori este așteptată și începerea construcției Autostrăzii Făgăraș–Brașov, cu o lungime de aproximativ 49 de kilometri. Proiectul se află în prezent în etapa de pregătire și avizare a documentației tehnico-economice, înaintea lansării licitației pentru execuția lucrărilor. Odată realizată și această continuare, Victoria va avea acces mai rapid atât spre Sibiu, cât și spre Brașov.

A doua investiție vizează construirea, la Victoria, a unei fabrici de pulberi pentru muniție, printr-un parteneriat între compania germană Rheinmetall și societatea de stat Pirochim Victoria. Proiectul, estimat la peste 500 de milioane de euro, prevede producerea de pulberi cu bază dublă și triplă și crearea a aproximativ 700 de locuri de muncă. Construcția a fost programată să înceapă în 2026, iar producția era inițial plănuită pentru 2028, însă proiectul se află încă în etapa pregătitoare, înaintea începerii lucrărilor.