Într-o încercare de a ocoli sancțiunile financiare occidentale, Iranul propune vânzarea de armament avansat cu plata în criptomonede

Iranul s-a arătat dispus să vândă sisteme de armament avansate – inclusiv rachete balistice, drone și nave de război – în schimbul criptomonedelor, într-o încercare de a ocoli sancțiunile financiare occidentale, potrivit unor documente analizate de Financial Times.

Oferta vine din partea Centrului de Export al Ministerului Apărării iranian, cunoscut sub numele de Mindex, care afirmă că poate negocia contracte militare cu plata realizată în active digitale, prin troc sau în moneda națională iraniană.

Inițiativa, lansată în cursul ultimului an, ar reprezenta una dintre puținele situații cunoscute în care un stat indică public disponibilitatea de a accepta criptomonede pentru exportul de echipamente militare strategice.

Mindex, o agenție de stat responsabilă de vânzările externe de armament ale Iranului, susține că are relații comerciale cu 35 de țări și promovează un catalog ce include rachete balistice Emad, drone Shahed, nave de luptă din clasa Shahid Soleimani și sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune.

Pe site-ul instituției – disponibil în mai multe limbi – sunt listate și arme de calibru mic, rachete și rachete de croazieră antinavă. Unele dintre aceste sisteme au fost anterior asociate cu grupări armate susținute de Iran în Orientul Mijlociu, potrivit guvernelor occidentale și rapoartelor ONU.

Autenticitatea platformei a fost verificată de Financial Times prin arhive web și date de înregistrare. Infrastructura tehnică este găzduită pe un serviciu cloud iranian aflat sub sancțiuni americane și descris de Washington ca având legături strânse cu serviciile de informații ale Iranului.

Mindex precizează că potențialii cumpărători trebuie să accepte anumite condiții privind utilizarea armelor „în timpul unui război cu un alt stat”, deși aceste clauze sunt descrise drept „negociabile”.

Platforma oferă și un portal online, precum și un chatbot, pentru a ghida clienții prin procesul de achiziție. Într-o secțiune de întrebări frecvente, instituția răspunde preocupărilor legate de sancțiuni, afirmând că „nu există probleme în implementarea contractelor” și că produsele vor ajunge la destinație.

Prețurile nu sunt afișate public, însă se menționează posibilitatea plății la destinație și opțiunea de a inspecta produsele în Iran, cu aprobarea autorităților de securitate.

Sancțiuni și rute financiare alternative

Inițiativa survine pe fondul unor dovezi tot mai numeroase că statele supuse sancțiunilor occidentale extinse apelează la criptomonede și alte mecanisme financiare alternative pentru a menține comerțul cu bunuri sensibile.

Statele Unite au sancționat anterior entități rusești pentru utilizarea activelor digitale în scopul evitării sancțiunilor. De asemenea, Washingtonul a acuzat Iranul că a folosit criptomonede pentru a facilita vânzări de petrol și pentru a transfera sume semnificative în afara sistemului bancar formal.

În septembrie, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni unor persoane asociate Gardienilor Revoluției pentru operarea unei rețele de „shadow banking” care ar fi procesat plăți în numele statului iranian.

Aceste dezvăluiri apar într-un moment în care presiunea occidentală asupra Teheranului crește, în special în legătură cu programul său nuclear. În august, Marea Britanie, Franța și Germania au activat un mecanism ONU pentru reimpunerea sancțiunilor internaționale, după prăbușirea eforturilor diplomatice de relansare a negocierilor.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, Iranul s-a clasat pe locul 18 la nivel mondial în exporturile majore de armament în 2024. Atlantic Council a estimat că Teheranul ar putea beneficia de reducerea capacității Rusiei de a exporta arme, ca urmare a războiului din Ucraina.

Nemulțumire socială și proteste în Iran

În paralel cu aceste evoluții externe, Iranul se confruntă cu un nou val de proteste interne, alimentate de dificultăți economice severe și de nemulțumiri politice tot mai profunde.

Mai mulți protestatari, intervievați de presa internațională, descriu o populație afectată de inflație ridicată, șomaj și scăderea accentuată a nivelului de trai. Unii afirmă că protestele, inițial declanșate de creșterea prețurilor, s-au transformat într-o contestare mai largă a sistemului de guvernare.

„Nu mai este vorba doar despre economie, ci despre supraviețuire”, a declarat un manifestant din Teheran, sub protecția anonimatului. Alții vorbesc despre o lipsă de încredere totală în instituțiile statului și despre sentimentul că promisiunile de reformă nu mai sunt credibile.

Datele economice arată o depreciere accentuată a rialului iranian și o inflație care se apropie de 50%, factori ce au erodat puterea de cumpărare a populației. Costurile pentru alimente, chirie și servicii de bază au crescut rapid, punând presiune asupra familiilor cu venituri modeste.

Autoritățile iraniene au respins în mod repetat criticile, afirmând că dificultățile economice sunt rezultatul sancțiunilor externe și al „presiunii maxime” exercitate de Occident.

Rămâne de văzut dacă actualele proteste vor produce schimbări politice semnificative. Totuși, observatorii spun că amploarea nemulțumirilor sugerează o ruptură tot mai adâncă între stat și societate, într-un context marcat de constrângeri economice și izolare internațională.