Japonia modifică legea succesiunii imperiale, dar menține interdicția privind ascensiunea femeilor la tron

Parlamentul Japoniei a revizuit la vineri Legea Casei Imperiale pentru a aborda criza demografică cu care se confruntă familia regală. Cu toate acestea, legislativul de la Tokyo a ales să păstreze sistemul tradițional care permite doar succesiunea masculină, în ciuda unui sprijin public masiv pentru acceptarea unei împărătese.

Familia imperială japoneză/FOTO:Instagram

Aceasta reprezintă prima modificare substanțială adusă legii din 1947 și introduce două măsuri majore:

1. Permite adoptarea în familia regală a bărbaților cu vârsta de peste 15 ani din fostele ramuri imperiale, înrudite pe linie masculină.

2. Permite prințeselor să își păstreze statutul imperial și după căsătoria cu cetățeni de rând.

În ciuda caracterului istoric al reformelor din cadrul celei mai vechi monarhii ereditare continue din lume, coaliția conservatoare aflată la guvernare, condusă de premierul Sanae Takaichi – prima femeie prim-ministru din istoria Japoniei –, s-a confruntat cu critici dure din partea opoziției. Aceasta din urmă acuză o lipsă de dezbatere parlamentară reală și o încercare deliberată de a proteja cu orice preț linia de succesiune exclusiv masculină.

O criză demografică la Tronul Crizantemei

Problema succesiunii a devenit urgentă în condițiile în care actualul împărat, Naruhito (66 de ani), are doar trei moștenitori de sex masculin. Împăratul și împărăteasa Masako au un singur copil, prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani. Deși se bucură de o popularitate uriașă în rândul publicului, prințesa nu poate urca pe tron deoarece este femeie. Un sondaj recent realizat de Kyodo News arată că 83% dintre japonezi susțin ideea unei împărătese, în timp ce doar 13,1% se opun.

În sistemul actual, linia de succesiune trece de la împărat la fratele său mai mic, iar apoi la nepotul său de 19 ani, prințul Hisahito. Următorul în linie este unchiul împăratului, în vârstă de 90 de ani. Prințul Hisahito este singurul băiat născut în familia regală în ultimele patru decenii.

Adoptarea rudelor îndepărtate: o soluție controversată

În schimb, autoritățile propun readucerea în familia imperială a unor descendenți ai ramurilor colaterale excluse după cel de-al Doilea Război Mondial.

În prezent, familia imperială este mult mai restrânsă decât în trecut.

În 1947, în contextul reformelor adoptate după război, Legea Casei Imperiale a redus drastic dimensiunea familiei și a eliminat 11 ramuri colaterale, limitând statutul imperial la rudele apropiate ale împăratului Hirohito.

Numărul membrilor familiei imperiale a scăzut astfel de la 67 la doar 16.

Totuși, criticii și experții se întreabă dacă măsura este realistă. Oficialii Agenției Casei Imperiale au recunoscut că membrii acestor ramuri îndepărtate sunt separați de linia principală actuală prin cel puțin 36 de generații, având un strămoș comun de acum 600 de ani.

Mai mult, analiștii avertizează că readucerea unor cetățeni obișnuiți într-o instituție extrem de rigidă – descrisă adesea ca fiind lipsită de libertăți personale elementare, unde membrii nu își pot alege profesia sau locuința – ar putea fi dificilă. Asahiro Kuni (81 de ani), a cărui familie a renunțat la statutul regal când el avea 3 ani, a declarat pentru televiziunea TBS că viața la palat implică un sacrificiu enorm și că și-ar sfătui familia să decline o eventuală invitație.

Presiunea asupra femeilor din familia regală

Cea de-a doua modificare le vizează direct pe cele cinci prințese necăsătorite ale familiei, inclusiv pe Aiko și pe verișoara ei, Kako (31 de ani). Până acum, prințesele care se căsătoreau cu oameni de rând erau excluse automat din familia regală – așa cum s-a întâmplat cu prințesa Mako, care s-a mutat la New York după căsătorie.

Conform noilor reguli, ele își vor putea păstra titlurile și atribuțiile oficiale, deși soții și copiii lor nu vor deveni membri ai familiei regale.

Sociologii și activiștii pentru drepturile femeilor, precum feminista Chizuko Ueno, au criticat dur noile măsuri, susținând că acestea mențin o viziune patriarhală și pun o presiune uriașă pe puținii membri masculini și pe viitoarele lor soții pentru a produce moștenitori. Istoricii subliniază că sistemul exclusiv masculin a funcționat în trecut doar datorită existenței concubinajului, o practică la care s-a renunțat în urmă cu un secol.

Deși Japonia a avut opt împărătese de-a lungul istoriei sale de peste 2.600 de ani – ultima fiind împărăteasa Gosakuramachi, care a domnit între 1762 și 1770 –, restricția strictă privind linia paternă masculină a fost codificată abia în secolul al XIX-lea și menținută în legea din 1947. Noua legislație prevede că sistemul va fi reevaluat o dată la 30 de ani pentru a-i monitoriza sustenabilitatea.