Exclusiv Miza geopolitică a alegerilor de duminică: „Un președinte anti-UE va contribui la apropierea Rusiei de granițele noastre”

Iulia Joja, expert în securitate europeană, susține că românii care vor vota un candidat anti-UE și care vor stoparea ajutorului pentru Ucraina trebuie să înțeleagă că un astfel de președinte reprezintă un risc de securitate și va aduce Rusia mai aproape de granițele României și ale Moldovei.  

George Simion a susținut că va opri ajutorul pentru Ucraina. FOTO: Colaj Adevărul

Mai sunt câteva zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale din România. În contextul în care cele mai importante atribuții ale președintelui României sunt cele ce țin de politica externă, am întrebat-o pe Iulia Joja, care predă Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown (SUA), cât de mult va influența securitatea României alegerea unui președinte anti-european și care se pronunță împotriva ajutorului românesc pentru Ucraina? Reprezintă un astfel de președinte un risc de securitate pentru România?

„Categoric că este un risc, cum ar putea să nu fie un risc de securitate pentru România. Din nou avem aceleași chestiuni urgente pe masă: amenințarea Rusiei și faptul că Ucraina este tamponul între România și Rusia. Spre deosebite de celelalte țări importante de pe flancul estic noi nu avem graniță directă terestră cu Rusia sau cu Belarus, care e o anexă a Rusiei. Deci pentru noi apărarea Ucrainei este mai importantă decât pentru Polonia și țările baltice ca să nu ne trezim cu rușii la granița cu România, la granița cu Republica Moldova, sincer, nici nu mai contează”, arată experta.

În momentul în care dispare Ucraina sau Ucraina întoarce armele, deoarece ajunge să fie controlată de Rusia, România va avea, practic, o graniță de mii de kilometri cu Rusia, este de părere Iulia Joja.

Riscul alegerii unui președinte anti-Ucraina și anti-UE

„Acesta este miza și riscul cel mai mare pentru România. Și atunci, România ar trebui să aibă o politică mai susținută de sprijin pentru Ucraina decât ceilalți aliați, pentru că este în interesul nostru național. Lăsăm la o parte dacă ne place sau nu de Zelenski, ne place sau nu de ucraineni și așa mai departe. Istoria, dar și bunicii noștri, ne amintesc ce a făcut Rusia când a ajuns pe la noi”, arată specialista.

Revenind la alegeri, Joja a susținut că „aceste împrejurări ar trebui să răspundă la întrebările despre cât de mari sunt riscul și miza acestor alegeri și cât de destructivă poate să fie o președinție sau un președinte care este anti-Ucraina și anti-Bruxelles. Că nu ne-au prea mai rămas alt ajutor și altă perspectivă de a ne asigura securitatea națională a României și apărarea României, decât Bruxelles-ul și Kievul”.

În ceea ce privește alternativa pe care o oferă acești candidați anti-UE și anti-Ucraina și anume sprijinul administrației Trump împotriva Rusiei este considerară hilară de Iulia Joja: „Cu ce să ne ajute Trump în acest context? Amenințarea rămâne Rusia, că ne place, nu ne place, că ne dăm cu americanii, că ne dăm cu europenii, că ne dăm împotriva ucrainenilor sau cu ei. Ceea ce rămâne este Rusia.”

În acest context, întrebarea este „cine ne poate ajuta să țină departe Rusia?”  

Pe de altă parte, mulți alegători s-ar putea întreba „chiar este atât de importantă poziția României vis-a-vis de acest conflict? Cât de mult ține de noi?”

„Întotdeauna a ținut de noi, că noi și ceilalți, europeni și americani, am ajutat Ucraina să țină departe Rusia de granițele noastre. Hai să o spunem pe românește, da? Știu că sunt sentimente profunde anti-Ucraina în rândul populației și al experților din motive greșite, pe care putem să le discutăm în alte circumstanțe, dar eu le iau ca atare, nu le judec”.

„Vor să contribuie la ajungerea Rusiei la granițele cu România.”

Joja susține că ajunge să privim harta: „Văd că România nu are graniță terestră cu Rusia și Rusia nu are capacitatea de a ataca România pe apă, că nu au capacitatea de a ataca nici măcar Odessa pe apă. Mai văd că avem Rusia, stat agresor, care este amenințarea principală la adresa securității României, conform atât strategiilor de securitate ale României, cât și strategiei de securitate a NATO. Și văd că ceea ce stă în calea Rusiei, în calea ajungerii acesteia la granițele cu Moldova, cu România, este Ucraina.”

Ceea ce s-a schimbat după 20 ianuarie, revenirea lui Trump la Casa Albă, este că „Statele Unite ajută mai puțin și amenință să nu mai ajute deloc Ucraina și că Bruxelles-ul cu statele membre, unele, nu toate, inclusiv România, ajută în continuare Ucraina. Din nou, nu ajută Ucraina de dragul ucrainenilor, ajută Ucraina pentru ca Kievul să nu pice și noi să nu ne trezim cu rușii la graniță.”

„Să moară ucrainenii ținând Rusia departe, nu să murim noi cu rușii acasă”

În acest context, viitorul președinte al României, indiferent cine va fi, spune Joja, are următoarele opțiuni: „fie să continue ajutorul pentru Ucraina, fie să n-o mai ajute, și i-am avut pe Călin Georgescu înainte și George Simion acum, care au susținut că opresc ajutorul. Dacă România nu mai ajută Ucraina, vor fi din ce în ce mai puține țări care vor mai ajuta Ucraina, și deci Rusia o să aibă șanse mai mari să ajungă la Kiev, politic, militar, nici nu mai contează, Rusia va lua Kievul. Și atunci, ceea ce ne spun acești oameni este că ei vor să contribuie la ajungerea Rusiei la granițele cu România.”

Concluzia expertei este: românii au de ales între „vrei să ajuti Ucraina ca să ții Rusia departe, să moară ucrainenii ținând Rusia departe, nu să murim noi cu rușii acasă” sau „nu vrei să-i mai ajuți pe ucraineni, că ai servit propaganda rusă, și vrei să-i ai pe ruși acasă”.

„Ei au de ales. Românii sunt un popor care este interesat pe politică externă, mai mult decât alții, și, evident, sunt un popor inteligent. Nu e nevoie să ai nu știu ce facultăți și să fii nu știu ce expert ca să înțelegi aceste lucruri de bază”, a conchis Iulia Joja.