Semnal de alarmă! Zeci și zeci de fraude cu credite bancare în fiecare lună

Consumatorii români reclamă tot mai des situații în care descoperă că au rămas cu rate la credite pe care spun că nu le-au solicitat sau pe care le-au contractat sub presiunea escrocilor. De la începutul acestui an, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit peste 170 de cereri privind fraude comise prin canale bancare, informează juridice.ro.

Foto: Adevărul

În multe dintre cazurile reclamate, infractorii au obținut acces la datele de autentificare, la aplicațiile de internet banking sau chiar la telefoanele victimelor. Ulterior, aceștia au solicitat credite online în numele lor și au transferat rapid banii către conturi pe care le controlau.

Pagubele reclamate în dosarele analizate de CSALB ajung până la 20.000 de euro. O parte dintre victime susțin că au fost contactate telefonic de persoane care pretindeau că reprezintă o bancă, Poliția sau Banca Națională a României. Pretextul este, de regulă, unul urgent: datele personale ar fi fost compromise, cineva ar fi încercat să ia un credit în numele victimei sau contul bancar ar fi fost expus unui risc imediat.

Sub presiune, oamenii sunt convinși fie să ofere coduri, parole sau acces la telefon, fie să contracteze ei înșiși un împrumut pentru a „proteja” banii. În unele situații, victimele sunt îndrumate să retragă numerar și să îl depună ulterior la automate de criptoactive. În altele, banii din credit sunt transferați în conturi indicate de falșii reprezentanți ai instituțiilor publice sau bancare.

Cum funcționează frauda

Escrocii folosesc frecvent metode de inginerie socială, adică tehnici de manipulare care exploatează teama, graba și aparența de autoritate. Ei pot invoca o presupusă fraudă în desfășurare și îi pot transfera pe consumatori de la un „angajat al băncii” la un fals „polițist” sau „reprezentant BNR”, pentru a face scenariul mai credibil.

În unele cazuri sunt utilizate aplicații care permit controlul de la distanță al telefonului sau laptopului. Odată instalată o astfel de aplicație, infractorii pot vedea informațiile afișate pe dispozitiv și pot acționa în aplicațiile bancare ale victimei.

O altă metodă pornește de la promisiunea unor câștiguri rapide din acțiuni sau criptomonede. Victima este atrasă pe un site fals ori într-o presupusă platformă de investiții, transmite date personale și poate accepta inclusiv o identificare video. Potrivit avertismentelor transmise de reprezentanții sectorului bancar, imaginile și înregistrările audio pot fi ulterior folosite în tentative de autentificare frauduloasă, inclusiv prin tehnici de tip deepfake.

De ce băncile resping, de multe ori, cererile de conciliere

Cele mai multe cereri de negociere adresate CSALB în astfel de situații nu sunt acceptate de bănci. Un motiv este că fraudele sunt, de regulă, investigate de Poliție. În plus, în numeroase cazuri, sistemele informatice ale băncilor nu au fost sparte, iar operațiunile au fost autorizate prin datele, codurile sau dispozitivele puse la dispoziție de titularul contului, chiar dacă acesta a acționat ca urmare a manipulării.

Această distincție este importantă pentru consumator: faptul că o persoană a fost înșelată nu înseamnă automat că banca va anula creditul sau va suporta prejudiciul. Răspunderea depinde de împrejurările concrete, de modul în care a fost accesat contul, de operațiunile efectuate și de probele administrate în cadrul anchetei.

CSALB arată că sunt întâlnite și cazuri în care victimele solicită suspendarea ratelor, o perioadă de grație ori reeșalonarea creditului până la clarificarea dosarului penal. Centrul poate intermedia gratuit o negociere între consumator și bancă sau IFN, însă procedura depinde de acceptarea instituției financiare.

Semnele care ar trebui să ridice semne de întrebare

Băncile nu solicită clienților, prin telefon, SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale, parolele de acces, codurile de autorizare, PIN-ul cardului sau codul CVV. De asemenea, solicitarea de a instala urgent o aplicație, de a intra pe un link primit în mesaj ori de a transfera bani într-un „cont sigur” reprezintă semnale serioase de fraudă.

Consumatorii sunt sfătuiți să nu ia decizii financiare sub presiunea unei convorbiri telefonice și să verifice independent identitatea celui care îi contactează, folosind datele oficiale de contact ale băncii sau instituției invocate. Este recomandată și activarea notificărilor pentru fiecare tranzacție, astfel încât operațiunile neobișnuite să poată fi observate imediat.

În cazul unei suspiciuni de fraudă, reacția rapidă poate limita pierderea: blocarea cardurilor și a accesului la aplicațiile bancare, informarea imediată a băncii și sesizarea Poliției sunt esențiale. Orice conversație, număr de telefon, mesaj, captură de ecran sau dovadă de plată trebuie păstrată, deoarece poate fi utilă în cadrul investigației.

CSALB este entitatea care facilitează soluționarea amiabilă a disputelor dintre consumatori și bănci sau instituții financiare nebancare, pentru contractele aflate în derulare. Cererile pot fi transmise online, iar procedura este gratuită pentru consumatori.