Radarul arată o viteză, dar cât de sigură este cifra?

O dispută juridică importantă pentru șoferi ajunge la Curtea Constituțională. Miza: dacă, atunci când este aplicată o amendă sau suspendat permisul, autoritățile trebuie să țină cont de marja de eroare a aparatului radar.

Foto: arhivă

Pe 22 septembrie 2026, Curtea Constituțională urmează să analizeze o excepție de neconstituționalitate care pune în discuție modul în care sunt sancționate depășirile de viteză constatate cu radarul.

Întrebarea este aparent simplă: poate un șofer să fie amendat sau să rămână fără permis exclusiv în baza vitezei afișate de aparat, fără a se scădea posibila eroare de măsurare?

Legislația rutieră prevede sancțiuni severe pentru depășirea limitei de viteză cu mai mult de 50 km/h, respectiv cu mai mult de 70 km/h. În aceste situații, pe lângă amendă, permisul poate fi suspendat pentru 90 sau 120 de zile.

Problema apare în cazurile apropiate de aceste praguri. De exemplu, dacă limita este de 50 km/h, iar radarul indică 101 km/h, conducătorul auto depășește, în acte, limita cu mai mult de 50 km/h. Dar aparatele nu sunt infailibile: normele de metrologie recunosc existența unor erori maxime tolerate. Pentru viteze de peste 100 km/h, acestea pot fi de 3% în cazul aparatelor utilizate staționar și de 4% pentru cele care funcționează și în deplasare, se arată într-o analiză publicată pe juridice.ro de prof. univ. dr. Mircea Ursuța și asist. univ. drd. asociat Narcisa Dărăban.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, printr-o decizie din 2018, că aceste marje sunt relevante numai la verificarea și omologarea aparatului radar, nu și atunci când poliția stabilește viteza unui vehicul într-un caz concret. Cu alte cuvinte, în practica actuală, sancțiunea se raportează la viteza indicată de aparat, dacă acesta este omologat și verificat metrologic.

Autorii excepției de neconstituționalitate contestă această abordare. Ei susțin că nu este corect ca statul să trateze drept absolut certă o măsurătoare despre care chiar normele tehnice admit că poate avea o eroare. În opinia lor, mai ales când viteza înregistrată se află chiar la limita pragului care atrage suspendarea permisului, marja de eroare ar trebui luată în calcul în favoarea persoanei sancționate.

Discuția nu privește doar funcționarea radarelor, ci și standardul de probă într-o procedură care poate avea consecințe importante pentru șofer. În esență, Curtea Constituțională va trebui să stabilească dacă este compatibil cu garanțiile unui proces echitabil ca o sancțiune să fie aplicată pe baza unei valori tehnice susceptibile de eroare, fără ca această incertitudine să fie reflectată în calculul vitezei relevante juridic.

În mai multe state europene, autoritățile scad din viteza măsurată o anumită marjă înainte de a stabili sancțiunea. În Franța, Germania și Olanda sunt utilizate, în anumite situații, marje procentuale de 3%, iar alte țări folosesc sisteme diferite, cu reduceri fixe sau procentuale, în funcție de viteză și de tipul aparatului.

Decizia Curții Constituționale ar putea clarifica una dintre cele mai sensibile probleme din materia amenzilor rutiere: unde se termină precizia tehnică a radarului și de unde începe obligația statului de a dovedi, fără dubiu rezonabil, fapta pentru care sancționează un șofer.