Mult zgomot pentru nimic? Disputa juridică despre mandatele primarilor și conflictele de interese

O modificare legislativă recentă, confirmată ca fiind constituțională de Curtea Constituțională, a generat o dezbatere intensă între juriști. Miza este importantă: poate înceta mandatul unui primar atunci când este constatat definitiv un conflict de interese, inclusiv dacă fapta a fost comisă într-un mandat anterior?

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Criticii Legii nr. 180/2026 susțin că aceasta ar avea efect retroactiv, deoarece ar produce consecințe asupra unor situații juridice născute înainte de adoptarea sa. În opinia prof. dr. emerit Alexandru Athanasiu, membru al Academiei de Științe Juridice, publicată pe juridice.ro, această interpretare pornește însă de la o premisă greșită.

Autorul arată că legislația privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice prevedea deja consecințe severe atât pentru incompatibilitate, cât și pentru conflictul de interese. Persoana găsită definitiv în una dintre aceste situații putea pierde dreptul de a ocupa o funcție publică electivă și putea fi supusă interdicției de a mai ocupa o astfel de funcție pentru o perioadă de trei ani.

Din această perspectivă, noua reglementare nu ar crea o obligație nouă și nici nu ar introduce o sancțiune nouă. Ea ar clarifica, mai degrabă, modul în care trebuie pusă în aplicare o consecință juridică existentă: încetarea mandatului celui care nu mai are dreptul de a exercita funcția.

Această distincție este esențială. Principiul neretroactivității legii protejează drepturile deja câștigate și împiedică impunerea unor obligații sau sancțiuni noi pentru fapte trecute. Dar, potrivit autorului, un ales local nu poate invoca existența unui „drept câștigat” de a-și continua mandatul atunci când, printr-o constatare definitivă, a intervenit o cauză legală care îl împiedică să exercite funcția.

O altă critică vizează presupusa încălcare a regulii potrivit căreia nimeni nu poate fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă. Și acest argument este respins de autor. Încetarea mandatului și eventualele sancțiuni disciplinare pot avea temeiuri juridice diferite și pot urmări efecte diferite. Prin urmare, ele nu reprezintă automat o dublă sancționare pentru aceeași faptă.

Dezbaterea devine și mai relevantă atunci când conflictul de interese sau incompatibilitatea sunt constatate după încheierea mandatului în care au avut loc, dar persoana respectivă a fost între timp aleasă din nou. Dacă sancțiunea nu ar mai putea fi aplicată într-o asemenea situație, eficiența regulilor de integritate ar depinde de rapiditatea procedurilor și de momentul la care este pronunțată soluția definitivă.

Autorul amintește că Înalta Curte de Casație și Justiție a abordat deja această problemă printr-o decizie pronunțată în recurs în interesul legii. Ideea de fond este că un nou mandat nu poate transforma într-una lipsită de efecte o încălcare a normelor de integritate constatată definitiv.

În concluzie, disputa nu privește doar o chestiune tehnică de interpretare juridică. Ea pune în balanță două principii importante: protecția împotriva aplicării retroactive a legii și necesitatea ca regulile de integritate în administrația publică să producă efecte reale. În viziunea autorului, modificarea legislativă contestată aparține celei de-a doua categorii: nu schimbă regulile jocului după consumarea faptelor, ci clarifică aplicarea unor consecințe juridice deja prevăzute de lege.