Cum au supravieţuit deportaţii bănăţeni iernilor din Bărăgan

Bărăganul este cunoscut drept una dintre cele mai capricioase zone a ţării. Dacă verile sunt uscate şi secetoase, iernile sunt extrem de geroase. Crivăţul urlă şi viscoleşte zăpada zile în şir. Furia iernii din Bărăgan au cunoscut-o şi deportaţii bănăţeni, aruncaţi în „Mica Siberie“ de comunişti, în anul 1951.

Scurta poveste a deportărilor

În vara anului 1951, un decret al Partidului Comunist arunca în inima Bărăganului 40000 de suflete, din zona Banatului.

Oamenii au fost siliţi să-şi lase locuinţele, să se urce în trenuri de marfă şi să pornească în necunoscut. Au mers săptămâni bune până când uşile vagoanelor s-au deschis. Era un loc arid şi neprietenos. Câmp cât vezi cu ochii şi nici ţipenie de om în jurul tău.

Epurarea Banatului a lovit în fermieri, proprietari de pământ, industriaşi, dar şi în hangii, refugiaţi basarabeni sau aromâni şi rude ale acestora, cetăţeni străini şi mulţi alţii.

Aduşi să moară în colbul Bărăganului, martirii Banatului au strâns din dinţi uşor-uşor şi şi-au clădit o nouă viaţă. Bordeiele din chirpici, ridicate cu atâta migală şi sudoare, au fost luate însă de ape la doar câteva luni de la relocare. Satul în care aveau să ajungă oamenii a fost denumit „Fundata“, nume pe care îl mai păstrează şi astăzi.

Prima iarnă în Bărăgan a deportaţilor bănăţeni

În luna feburarie a anului 1954, anul în care România a fost lovită de „Marele Viscol”, se împlineau trei ani de la dislocarea din vara anului 1951. 

Documentele vremii arată că încă din prima zile  ale  lunii, iarna şi-a arătat furia. A nins neîncetat  timp de o săptămână, iar crivăţul a urlat ca un turbat spulberând zăpada.

În ciuda vremii extreme, populaţia deportată a fost silită de reprezentanţii Partidului Muncitoresc Român ( devenit mai târziu Partidul Comunist Român) să-şi construiască bordeie pe pământul din Bărăgan unde a fost aruncată.

Într-un raport al Partidului Muncitoresc Român – Comitetul Regional Ialomiţa se specifica faptul că „zona este în continuare fără locuinţe. 20 de familii s-au mutat provizoriu în cantoanele CFR Perieţi şi şi GAS Perieţi”.

Cei rămaşi pe loc au fost siliţi să muncească, încropind bordeie din paie şi lut. De la Comitetul Judeţean al Partidului au primit doar lopeţi şi cazmale, iar apoi au fost aruncaţi în frig şi puşi la muncă silnică. Totul fără a primi o masă caldă, pâine sau apă. Lucrarea trebuia finalizată în cel mult 20 zile.

Pentru că nu s-a putut realiza planul din cauza intemperiilor, oamenii şi-au construit câteva bordeie din lut, în care au locuit până aproape de venirea primăverii.

Citeşte şi: Deportaţi în Bărăgan - „Mica Siberie“, după 60 de ani

40.000 de oameni au fost forţaţi de comunişti să-şi lase casele din Banat pentru câmpia cu veri uscate şi ierni grele. Au fost deportaţi pentru că erau „duşmani ai poporului“. Cei mai mulţi deportaţi erau convinşi că vor ajunge în Siberia, mai ales că nimeni nu le-a spus unde vor fi duşi. Au ajuns însă în Bărăgan, unde au înfiinţat 18 localităţi.

FOTO Dramele istoriei României. Povestea dureroasă a deportaţilor  din Bărăgan...

Aflat la doar 10 kimoletri de Slobozia, satul ialomiţean Fundata este satul  a fost ridicat din temelii de către oamenii aduşi din Banat în Bărăgan, cu forţa, în anul 1951. Momentele care le-au schimbat definitiv vieţile au rămas vii în memoria tuturor.