Cum se va schimba viaţa românilor începând cu 1 ianuarie 2014
0În prima zi a anului 2014 intră în vigoare o serie de normative care aduc scumpiri, măriri de salarii, deschideri pe piaţa UE pentru companii şi salariaţi şi introduc un nou sistem de taxare.
Ca în fiecare an, data de 1 ianuarie este prevăzută ca termen de intrare în vigoare a unor legi, ordonanţe, hotărâri şi acte normative care schimbă viaţa economică (şi nu numai) a românilor. „Adevărul“ vă prezintă o trecere în revistă a acestor schimbări în plan economic.
** Salariul minim pe economie creşte. Guvernul a adoptat în noiembrie o hotărâre care stabileşte ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie de 850 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2014, şi de 900 lei lunar, începând cu 1 iulie 2014. De această majorare vor beneficia peste 804.000 de salariaţi, dintre care 238.143 de salariaţi în sectorul bugetar şi 566.112 salariaţi în sectorul concurenţial – în cazul primei trepte de majorare. În cazul celei de-a doua trepte, beneficiari vor fi 966.405 salariaţi, dintre care 274.000 în sectorul bugetar şi 692.405 în sectorul concurenţial. Încheierea unui contract individual de muncă de la 1 ianuarie 2014 cu un salariu de bază mai mic de 850 de lei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.000 de lei.
** Taxele locale se majorează în câteva oraşe. Primarii pot să mărească nelimitat taxele pe case, terenuri şi maşini, dar în 2014 acestea cresc doar în câteva localităţi. Potrivit unui sondaj recent al reporterilor „Adevărul“ din teritoriu, localităţile reşedinţă de judeţ în care cresc taxele locale sunt Oradea (cu 2,5%, numai pentru proprietarii persoane fizice), Constanţa (cu 16,05%), Giurgiu (cu 10-15%), Baia Mare (16%), Slatina (5%), Vaslui (16%), Râmnicu Vâlcea (16%) şi Focşani (16%).
** Gazele se scumpesc cu 2% pentru firme şi 1% pentru populaţie. Gazele pentru populaţie se vor scumpi cu 1% de la 1 ianuarie 2014, iar cele pentru consumatorii industriali, cu 2%, potrivit lui Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „Scumpirea este, practic, la jumătate decât era prevăzut în calendarul iniţial de liberalizare, unde se prevedea pentru 1 ianuarie 2014 o majorare de 2% pentru populaţie şi de 4% pentru consumatorii industriali“, a declarat recent Havrileţ. Calendarul de liberalizare a fost stabilit de Guvern şi FMI în anul 2012 şi prevede liberalizarea totală a pieţei pentru consumatorii casnici până la 31 decembrie 2018.
** România poate relua exporturile de carne de porc în UE. Exporturile de carne de porc spre Uniunea Europeană vor putea fi reluate de la 1 ianuarie 2014, după 10 ani de interdicţii. Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc de la firme româneşti au fost interzise în UE în anul 2003. Motivul invocat în urmă cu 10 ani a fost acela că România folosea, pentru eradicarea pestei porcine clasice, vaccinarea porcilor (în locul eutanasierii întregului efectiv infestat). În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control.
** Cetăţenii europenii pot cumpăra terenuri agricole. Persoanele fizice cetăţeni ai Uniunii Europene vor putea cumpăra terenuri agricole din extravilan de la 1 ianuarie 2014 fără să mai fie nevoite să-şi înfiinţeze firmă în România. Cetăţenii români au însă drept de preempţiune la cumpărare. Astfel, în momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale. Dreptul de preempţiune se acordă, în ordine, coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi statului român.
Liber la muncă în Marea Britanie şi Olanda
De la 1 ianuarie 2014, românii vor avea libertatea de a munci oriunde în Uniunea Europeană. Cel puţin în teorie. În ultimele luni, autorităţile din Marea Britanie, dar şi presa, au declanşat o campanie furibundă împotriva românilor şi a bulgarilor.
Oficialii se tem că imigranţii vor pune presiune pe piaţa muncii din acest stat, în condiţiile în care economia nu şi-a revenit complet din recesiune. Mai mult, englezii nu vor să păţească acum acelaşi lucru pe care l-au păţit cu polonezii, aceştia din urmă ajungând la peste un milion în Marea Britanie şi ducând chiar la naşterea „mitului instalatorului polonez“. Pe de altă parte, şi românii, şi bulgarii sunt deja prezenţi într-un număr destul de mare în Marea Britanie, estimările ajungând la 140.000 de persoane.
Pe de altă parte, premierul englez David Cameron a cerut limitarea libertăţii de circulaţie în UE, provocând mânia Bruxelles-ului. El a mai anunţat că solicitanţii de locuri de muncă veniţi din Uniunea Europeană nu vor putea pretinde, începând cu 2014, indemnizaţii de şomaj în primele trei luni ale şederii lor în Marea Britanie. „The Economist“ a publicat recent o scrisoare deschisă de bun-venit pentru români, menţionând că economia are nevoie de ei, că Marea Britanie a ajutat România la aderarea la UE, iar politicienii ştiau acest lucru de la bun început.
Un nou Cod Fiscal: accize mai mari şi „taxa pe stâlp“
Tot de la 1 ianuarie 2014, Codul Fiscal – care se aplică de exact zece ani, intrând în vigoare la 1 ianuarie 2004 – va suferi una dintre cele mai ample modificări din istoria sa. Practic, la fiecare capitol intervin schimbări şi majoritatea sunt concepute astfel încât statul să câştige mai mult de pe urma contribuabililor. Enumerăm în continuare doar câteva dintre cele mai importante măsuri introduse acum.
** Accizele se calculează după un nou sistem. Pe scurt, în locul calculării în funcţie de cursul valutar publicat la 1 octombrie al anului precedent, accizele se determină pe baza evoluţiei ratei inflaţiei. Rezultă că accizele pentru 2014 vor fi calculate pe baza cursului de schimb din octombrie 2012 plus inflaţia cumulată până în octombrie 2013, astfel că se va adăuga o cotă de aproape 5%. Această creştere echivalează cu un curs de schimb de 4,738 lei/euro. „Accizele se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent (1 octombrie 2012 – n.r.), valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie. Pentru anul 2014, media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 este de 104,77%“, se arată într-un document al Ministerului Finanţelor.
Astfel, anul viitor se vor scumpi toate produsele accizabile: alcool, tutun, produsele de lux sau carburanţii. Creşterea costurilor din accize va fi transferat[ de comercianţi clienţilor finali.
** TVA la încasare, doar opţional şi fără termen-limită. Firmele care aplică sistemul TVA la încasare vor avea posibilitatea să opteze sau nu pentru folosirea acestuia, iar regula conform căreia taxa trebuie colectată în maximum 90 zile de la emiterea facturii va fi eliminată. Firmele care în 2013 erau obligate să aplice acest sistem sunt cele cu o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 2,25 milioane de lei.
** Taxă pe construcţiile speciale. Până în prezent, au fost exceptate de la taxare unele construcţii auxiliare, însă de la 1 ianuarie operatorii economici vor plăti 1,5% din valoarea lor contabilă cu titlul de taxă pe construcţiile speciale.
Sunt considerate constructii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice. Tot în această categorie intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de îmbunătăţiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.
Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, declara în urmă cu o lună că statul va colecta aproximativ 500 de milioane de euro din „taxa pe stâlp“, însă estimările companiilor care vor plăti această taxă depăşesc cu mult acest nivel.
** CASS pe veniturile din chirii. Începând cu 2014, persoanele care obţin venituri din chirii vor plăti Fiscului contribuţii de asigurări de sănătate (5,5% din venituri), în limita a cinci salarii brute, respectiv cel mult 611 lei pe lună. Statul ar putea încasa anual, din impunerea de contribuţii de asigurări de sănătate pe veniturile din chirii, aproximativ 165 de milioane de euro.
Modificări amânate
De-a lungul anului 2013 au mai fost anunţate ca aplicându-se de la 1 ianuarie 2014, apoi au fost amânate, următoarele măsuri:
- impozitul forfetar
- impozitarea clădirilor în funcţie de utilizare, nu de destinaţie
- acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litru la carburanţi
- majorarea tarifelor la energie electrică de la 1 ianuarie, datorită unui ordin al ANRE care obligă Hidroelectrica şi Nuclearelectrica să livreze electricitate pentru populaţie, din coş fiind eliminate termocentralele şi regenerabilele.
Mai puteţi citi:
Chiar dacă au libertatea de a majora nelimitat impozitele pe case, terenuri şi maşini, cei mai mulţi edili ai municipiilor şi oraşelor au îngheţat aceste taxe pentru 2014. Puţinii care le-au crescut practică majorări de 5% până la 16%.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Board-ul FMI nu va mai lua în calcul scrisoarea de intenţie în şedinţa din 18 decembrie.
Guvernul va redacta în decembrie o listă a investiţiilor centrale şi locale pentru care alocările bugetare vor fi suspendate, apreciindu-se că sunt ineficiente din cauza costurilor şi a termenelor de execuţie depăşite, iar după un proces de reevaluare o parte dintre proiecte vor fi anulate definitiv.
Guvernul a promis FMI că va înainta un nou cod al insolvenţei până în decembrie
Executivul a asigurat Fondul Monetar Internaţional că până la finele lunii decembrie va înainta Parlamentului un nou proiect care să reglementeze procedura insolvenţei, cu prevederi mai clare care să sprijine salvarea din timp a afacerilor viabile şi să asigure „ieşirea rapidă“ a firmelor neviabile.
Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să scadă cotele de contribuţii de asigurări sociale fără să afecteze bugetul, măsurile de compensare fiind axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepţii importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor şi PFA.
Se încarcă comentariile...
