Atacuri legionare în școlile din România, revolte socialiste Europa. Rămânem consecvenți cu istoria (Livestream Trends)

Diseară, la „trends”, trei profesori, care reprezintă mediul universitar și preuniversitar, vor discuta despre protestele Generației Z din Europa, violențele din școlile românești și modul în care aceste subiecte au fost dezbătute în spațiul media, săptămâna aceasta.

Foto: Trends, cu Alexandru Negrici

Diseară, la „trends”, discutăm despre nemulțumirile Generației Z, violența în mediul școlar și responsabilitatea mass-media în dezbaterea publică.

Invitații ediției sunt trei profesori, din mediul universitar și preuniversitar:

• Costi Rogozanu, jurnalist Libertatea, realizator de emisiune la Starea Nației și profesor preuniversitar;

• Elena Trifan, cercetătoare în sociologie și profesoară la SNSPA;

• Vlad Bujdei-Tebeica, politolog și profesor la SNSPA.

Alexandru Negrici te așteaptă live, de la ora 18:00, pe canalele Adevărul de YouTube, Facebook și TikTok.

Protestele din Franța: violența forțelor de ordine și reacția manifestanților

Protestele conduse în mare parte de liceeni și susținute de studenți, profesori și organizații sindicale au escaladat în Franța, în ultima săptămână Tinerii au denunțat degradarea condițiilor din școli, lipsa profesorilor, orarele supraîncărcate, lipsa infrastructurii de bază și de dotare a școlilor din afara urbanului mare. Mobilizarea a depășit treptat revendicările strict educaționale și a devenit o manifestare mai largă a nemulțumirii față de nivelul scăzut de trai, în condițiile în care 1 din 4 familii din Franța se află în risc de sărăcie și excluziune socială.

Unul dintre principalele motive de revoltă a fost intervenția forțelor de ordine. Imaginile cu polițiști care folosesc forța împotriva adolescenților și cu manifestanți răniți au circulat intens pe rețelele sociale, amplificând indignarea publică.

Între 28 septembrie și 5 octombrie, autoritățile au raportat 6.059 de arestări, iar potrivit datelor Ministerului Justiției citate de Le Monde, 87% dintre persoanele plasate în arest în acest interval erau minore. Organizațiile pentru drepturile omului și sindicatele au criticat caracterul disproporționat al intervențiilor.

Gravitatea unor incidente a transformat folosirea forței într-o temă centrală a protestelor. La Lens, pe 5 octombrie, un elev de 15 ani și-a pierdut o mână în urma exploziei unei grenade asurzitoare folosite de poliție, al cărei model a fost ulterior suspendat temporar.

La Pontoise, un polițist a fost pus sub acuzare după ce a tras cu un lansator de grenade de la mică distanță asupra unui adolescent de 14 ani, provocându-i fracturi grave la nivelul maxilarului.

Manifestanții au răspuns prin continuarea blocajelor, extinderea mobilizării și denunțarea publică a violenței poliției. Sloganurile au asociat revendicările privind finanțarea educației cu respingerea represiunii, iar imaginile cu adolescenți răniți au atras noi participanți, inclusiv adulți indignați de intervențiile forțelor de ordine.

Protestele nu au fost lipsite de violențe și din partea unor manifestanți: în anumite locuri au existat confruntări directe cu polițiștii, focuri de artificii îndreptate spre forțele de ordine și distrugeri. 

Atacul legionar din Bistrița și atacul de la Colegiul „Armand Călinescu” din Pitești

Pe 19 octombrie 2026, un elev de 13 ani din clasa a VII-a a atacat cu un briceag o profesoară și doi elevi într-o școală din Bistrița. Potrivit procurorilor, ținta inițială era un coleg de clasa a VI-a, pe care agresorul îl considera indian. Profesoara a intervenit când adolescentul a ajuns la ușa clasei și a fost lovită în repetate rânduri. Un alt elev a încercat să-și protejeze colegul vizat și a fost rănit la cap, iar ținta inițială a suferit o leziune superficială la spate. Anchetatorii au descris atacul drept premeditat.

Elementul ideologic deosebit de grav în cazul din Bistrița este prezența simbolurilor legionare și fasciste, promovate în România de actori politici precum Călin Georgescu, Diana Șoșoacă și Partidul AUR. În baia școlii, unde adolescentul s-a echipat înaintea atacului, anchetatorii au descoperit mesaje xenofobe și însemne extremiste, inclusiv simboluri asociate legionarismului și extremei drepte. Înainte de atac, atacatorul a scris un manifest de 60 de pagini în care mărturisește că a aderat la ideologia legionară.

Elevul venise pregătit cu o cască de tip militar, o cagulă, mănuși și un cuțit. Potrivit procurorului, motivarea rasistă a atacului și simbolurile descoperite indică o posibilă legătură între prejudecățile etnice și radicalizarea ideologică a agresorului. 

Un aspect juridic esențial este că băiatul are 13 ani și, potrivit legislației române, nu răspunde penal, deoarece răspunderea penală începe de la 14 ani. Procurorii au precizat că nu îl pot audia în condițiile obișnuite ale unei anchete penale și că eventualele măsuri de protecție și supraveghere țin de instituțiile competente pentru protecția copilului. Minorul va trebui să poarte o brățară electronică de monitorizare, iar șase elevi și profesoara au obținut ordine de protecție. 

La doar trei zile distanță, pe 22 octombrie, un elev de 15 ani de la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești a atacat doi colegi cu o macetă, în toaleta liceului. Unul a fost rănit la antebraț și transportat la spital, iar celălalt a suferit escoriații.

Spre deosebire de cazul din Bistrița, motivația indicată în primele relatări este răzbunarea într-un conflict interpersonal, despre care unii elevi au sugerat că ar fi mai vechi.

Conducerea liceului a relatat că ar fi existat „glume” între adolescenți, însă împrejurările exacte și rolul eventualelor conflicte anterioare trebuie stabilite prin anchetă. Nu există, în informațiile consultate, dovezi care să permită atribuirea unui motiv ideologic atacului din Pitești. La 23 octombrie, adolescentul fusese plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.