Banii Vaticanului. Care sunt veniturile, cheltuielile și deficitul Sfântului Scaun lăsate de papa Francisc
0Vaticanul, cea mai mică țară din lume, cu o suprafață de doar 0,44 kilometri pătrați, își menține o influență colosală asupra celor 1,4 miliarde de credincioși catolici de pe glob.
Însă aura de sacralitate a Sfântului Scaun este tot mai des umbrită de acuzații legate de lipsa de transparență financiară, scheme de spălare de bani și abuzuri de privilegiu fiscal internațional. O realitate care, în timp, a erodat încrederea publică, a diminuat semnificativ valoarea donațiilor și a accentuat deficitul bugetar al micului stat, scrie pravda.ua.
Bugetul Sfântului Scaun: între donații și piețele financiare
Economia Vaticanului se sprijină pe patru piloni principali: veniturile din investiții și imobiliare, donațiile direcționate și contribuțiile către Papa, activitatea turistică și serviciile oferite de Institutul pentru Opere Religioase, cunoscut sub numele de Banca Vaticanului.
În anul 2022, aceste surse au generat un venit estimat la 887 de milioane de dolari. Cea mai mare parte, circa 65%, a provenit din activele imobiliare și investiții. Donațiile cu destinație precisă au acoperit 24% din buget, în timp ce fonul "Moneda Sfântului Petru" – contribuțiile adresate personal Papei – au adus doar 6%. Turismul și Banca Vaticanului au completat diferența cu un modest 5%.
În același timp, în 2022, 560 de milioane de dolari (63% din buget) a fost alocat pentru servicii și administrare, din care 436 milioane dolari – Spitalulului Bambino Gesú, cel mai vechi spital de copii din Roma (fondat în 1896), aflat sub jurisdicția Sfântului Scaun. Alte 30% din fonduri au mers către așa-numita misiune apostolică, care include 69 de organizații: sprijin pentru biserici, educație și munca misiunilor diplomatice din întreaga lume.
În ciuda reformelor și eforturilor de îmbunătățire a imaginii Vaticanului, experții consideră că indicatorii financiari ai orașului-stat sunt inexacți, ceea ce face destul de dificilă evaluarea stării economice reale a Sfântului Scaun. Experții nu au nicio îndoială că Vaticanul are rezerve semnificative, inaccesibile publicului larg.
Rezervele de aur și activele ascunse
Aurul Vaticanului este păstrat în eparhii și în Banca Vaticanului, însă valoarea totală a acestor rezerve este neclară. Singura referință oficială rămâne raportul din 2013, la începutul pontificatului Papei Francisc, când valoarea cumulată a aurului și metalelor prețioase deținute de Sfântul Scaun era estimată la 50 de milioane de dolari. Alte 20 de milioane erau păstrate ca garanție de investiții.
Pe lângă aur, Vaticanul este un investitor discret, dar influent. Deține acțiuni în corporații precum General Electric, Shell, IBM sau Bethlehem Steel – portofolii evaluate la miliarde de dolari. Dar grosul investițiilor este canalizat către piața imobiliară. În 2021, în contextul reformelor inițiate de Francisc, Vaticanul a recunoscut că deține peste 5.000 de proprietăți – majoritatea în Italia, dar și în centre strategice din Londra, Paris, Geneva sau Lausanne.
Euro și derogări fiscale
Vaticanul beneficiază de o serie de prevederi speciale din partea UE ca recunoaștere a statutului său unic, care includ permisiunea de a bate monede euro (de obicei cu chipul Papei) și o serie de scutiri de taxe vamale și taxe la import și export.
"Schemele" Vaticanului
De-a lungul deceniilor, Sfântul Scaun a fost implicat în scandaluri cu tentă financiară, de la gestionarea opacă a fondurilor, până la investiții riscante sau frauduloase. Mulți specialiști indică o lipsă structurală de competențe economice la nivelul conducerii bisericii, dar și o rezistență instituțională la schimbare.
Papa Francisc a încercat să rupă acest cerc vicios. A lansat o politică de investiții etice – interzicând plasamentele în industria armamentului sau a jocurilor de noroc – și a adus schimbări în guvernanța entităților financiare vaticane. Totodată, a deschis canalele de colaborare cu organisme internaționale precum Moneyval, în tentativa de a crește nivelul de conformitate și integritate financiară.
Deficitul bugetar
Vaticanul înregistrează de ani buni un deficit structural. În 2012, acesta a fost de 18,4 milioane de dolari, pe fondul crizei din zona euro, al costurilor salariale pentru aproape 3.000 de angajați și al cheltuielilor de promovare media a catolicismului.
În pandemie, problemele s-au acutizat. În 2021, bugetul a fost aprobat cu un deficit de aproape 50 de milioane de euro. Lipsa turiștilor – în 2020 s-au vândut cu 75% mai puține bilete pentru muzee față de 2019 – a obligat Vaticanul să taie 10% din salariile clerului și să înghețe angajările.
Se încarcă comentariile...
