FOTO Bijuterie neogotică renăscută din ruine. Biserica monument istoric din satul vasluian Mălăieşti restaurată după 10 ani de lucrări

Recepţia lucrărilor de restaurare urmează a avea loc pe 15 mai

Unul dintre cele mai frumoase lăcaşe de cult din judeţul Vaslui, Biserica "Sf. împăraţi Constantin şi Elena" din satul Mălăieşti, comuna Vutcani, a renăscut dintre ruine. Grav afectată de cutremure, biserica a fost închisă în anii 90, iar din 2006 a fost inclusă în programul naţional de restaurare.

Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" face parte din patrimoniul naţional, fiind monument istoric din clasa valorică A. Lucrările de restuarare, derulate prin Ministerul Culturii, au început în 2006 şi ar fi trebuit să se finalizeze în doi ani de zile.

Lipsa fondurilor a făcut ca derularea lucrărilor să se întindă pe zece ani de zile, fiind încheiate abia în această lună. Muncitorii finalizează ultimele detalii, biserica urmând a fi recepţionată pe 15 mai, iar de hramul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena să fie sfinţită. 

Biserica din satul Mălăieşti datează din secolul al XIX-lea, fiind construită între anii 1884 şi 1885 de către Constantin N. Corbu şi soţia sa, Aglaia, ca paraclis de curte, cu meşteri aduşi din Cernăuţi, după un proiect al arhitectului Oscar Benisi. 

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Vaslui, biserica împreună cu conacul fac parte din ansamblul curţii boiereşti „Constantin Corbu”, azi spital pentru persoane cu diZabilităţi, prin donaţie testamentară. 

Originar din satul Focşasca, ţinutul Vasluiului, de profesie avocat, mare proprietar şi filantrop, decorat pentru merite deosebite cu ordinul „Coroana României”, clasa „Comandor”, Constantin Corbu a înzestrat biserica cu 50 fălci de pământ din moşia sa, Mălăieştii, din care 40 fălci pentru întreţinerea bisericii şi 10 fălci pentru plata clerului deservent (un preot, doi cântăreţi şi un ecleziarh). Veniturile suplimentare realizate din arendarea celor 40 de fălci de pământ erau “destinate reparaţiilor capitale prin licitaţie” a bisericii „spre a nu deveni niciodată în ruină sau a i se schimba destinaţiunea”. Avariată de cutremurele din 1977, 1986 şi 1990, biserica a fost inclusă în Planul Naţional de Restaurare.

FOTO Biserica în timpul lucrărilor de restaurare

Arheologul Corina Ursache, directorul DJCPN Vaslui descrie construcţia lăcaşului de cult din Mălăieşti, una dintre puţinele biserici de influenţă neogotică din zonă: "Este o biserică de plan triconc, cu abside rectangulare, proscomidiar şi diaconicon în rezalit, intrare vest. Se remarcă silueta turnului clopotniţă de pe pronaos şi a turnuleţelor de pe contur. Sistemul de boltire, susţinut de arcuri dublou, este realizat din bolţi în cruce pe pridvor şi pronaos, două bolţi semicilindrice pe naos, perpendiculare pe axul bisericii şi semicalote pe altar şi absidele laterale. Plastica arhitecturală este de influenţă neogotică: deschideri cu arcuri în ogivă, turnuleţe, frize decorative cu deschideri ogivale, fleuroane, ferestre circulare, gen rozasă. Turnul clopotniţă, de formă octogonală, cu patru niveluri, susţinut de un tambur cu aceeaşi secţiune, este decorat cu motive geometrice (romburi)".

În interior, biserica păstrează tablourile votive ale ctitorilor, alături de un bogat inventar de cult, de epocă. La subsol este necropola ctitorului (1833-1895). Colecţia de carte veche şi tablourile regelui Carol I şi al reginei Elisabeta, ulei pe pânză, lăsate testamentar, se află la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.

→

Imaginea 1/9: biserica malaiesti vaslui foto simona voicu