FOTO Jurilovca, poarta Raiului de la intrarea în Delta Dunării

Jurilovca este cea mai mare comunitate de pescari din Delta Dunării, dar şi un colţ de Rai, unde drumeţul obosit de drum se poate desfăta cu minunăţiile naturii sau poate admira hainele viu colorate ale lipovenilor şi chipurile bărbaţilor acoperite cu barbă.

Localitatea a fost înfiinţată de ruşii lipoveni exilaţi de prin părţile Donului şi Nistrului la începutul secolului XIX. Ei au fost forţaţi să părăsească ţinuturile natale din cauza regulilor canonice impuse de Biserica Ortodoxă Rusă şi ţarul Petru cel Mare.

Pe urmele grecilor

Odată ajunşi în Jurilovca, puteţi explora lagunele Goloviţa şi Razim (cel mai mare lac din ţară), sau puteţi păşi pe urmele primei colonii greco – romane de pe teritoriul ţării noastre, la Capul Doloşman. Aici se află vestigiile unei colonii greco – romane, prima aşezare de pe teritoriul României, o soră mai mare a Histriei. Cetatea se numeşte Orgame Argamum (numele grecesc şi latin al cetăţii). În zonă s-au descoperit patru bazilici palaocreştine, dar şi cel mai vechi mormânt grecesc. Cea mai mare parte a cetăţii se află sub pământ.

Nu rataţi o plimbare până la Gura Portiţei, unde puteţi ajunge cu ambarcaţiunile localnicilor. Plecările se fac din miniportul turistic, inaugurat anul trecut.

Casele, vopsite în albastru lipovenesc

La Jurilovca, tradiţiile se păstrează din generaţie în generaţie. Casele au faţadele colorate în albastru şi alb, iar casele au acoperişuri de stuf. Aproape fiecare locuinţă are o baie lipovenească separată de casă.
Cu toţii ne întrebăm de ce bărbaţii trecuţi de o anumită vârstă poartă barbă. Am aflat că religia impune acest lucru. „Dacă la bărbaţii tineri ea nu se mai aplică, cei în vârstă trebuie să fie pregătiţi pentru drumul cel lung. Bărbaţii nu au voie să se bărbierească, pentru ca moartea să nu cumva să te prindă fără barbă“, ne explică un localnic.
Tradiţiile sunt sfinte în biserică: femeile trebuie să intre în Casa Domnului doar în costum tradiţional: în zilele de post să poarte haine mai cernite, iar în restul timpului veşminte viu colorate.

Cum se aleg cele mai frumoase sate

În campania „Cele mai frumoase sate din România“ s-au înscris 200 de sate din România din toate provinciile istorice: Dobrogea, Transilvana, Maramureş, Muntenia, Bucovina, Banat şi Oltenia. Jurilovca, Luncaviţa şi Niculiţel, sunt considerate cele mai frumoase sate de pe teritoriul judeţului Tulcea.
Conceptul de „Cele mai frumoase sate“ s-a născut în anii 1980, în Franţa. Odată desemnate cele mai frumoase locuri din regiune, autorităţile dezvoltă proiecte turistice şi investesc bani în recondiţionarea gospodăriilor tradiţionale.

În România, primul album a fost editat în 2003, iar din luna aprilie 2014 va fi scoasă pe piaţă cea de-a doua ediţie. „Cele mai frumoase sate se aleg după criterii bine stabilite. Se iau în calcul specificul local, dar şi obiectivele turistice din zonă“, explică Nicolae Marghiol, reprezentantul proiectului „Cele mai frumoase sate din România“.

Primăriile completează formulare de autoevaluare şi trebuie să întrunească 80 de puncte din 120. Iată câteva dintre criterii: localitatea să aibă un caracter rural – să numere sub 5.000 de locuitori, să aibă cel puţin un obiectiv turistic.

Totodată, la dosar se ataşează şi o scrisoare de intenţie din partea consiliului judeţean sau a unui muzeu. Urmează evaluarea făcută de o comisie de evaluare, formată din 5 până la 10 membri, din care fac parte mai mulţi specialişti: reprezentanţi ai consiliului judeţean, etnografi, profesori universitari.