Sinagoga din Cetate, reinaugurată în stil mare. Tora a fost aşezată în Chivot după aproape 40 de ani FOTO VIDEO
0
Sinagoga din Cetate a fost redată comunităţii evreieşti din Timişoara după aproape 30 de ani de la desacralizare, în cadrul unui eveniment special la care au participat foarte mulţi oaspeţi din ţară şi strănătate. În oraş există trei sinagogi, dar numai una era funcţională.
Ceremonia a debutat cu prezentarea celor şase suluri sfinte de Tora în Sinagogă şi aşezarea acestora în Chivot. A fost redeschisă arona codeşul dulapul sfânt în care se ţin sulurile Torei.
Totodată, pentru a fi sub protecţie divină, în sinagogă, ca în orice altă clădire evreiască, pe tocul de la intrare, pe partea dreaptă a fost fixată mezuza.
A fost rostită binecuvântarea pentru România şi binevântarea Israelului. Aşa s-a desfăşurat reinaugurarea sinagogii din Cetate, desacralizată în anul 1985.
GALERIE FOTO DE LA REDESCHIDEREA SINAGOGII DIN CETATE
Este un vis împlinit pentru evreii din Timişoara, spune Luciana Friedmann, preşedintele comunităţii care numără 600 membri. Aceştia aveau doar o sinagogă funcţională, din cele trei existente în oraş. Acum mai trebuie reabilitată şi cea de-a treia, ca evreii să se bucure de toate lăcaşurile de cult.
„A fost una din preocupările regretatului nostru rabin Ernest Neumann să găsească o soluţie pentru această sinagogă. În anul 2001 a început un comodat cu Societatea Filarmonică. Au urmat 15 ani în care nu au fost posibilităţi pentru renovare. În ultimii cinci ani am considerat că e foarte important să revină cu totul comunităţii, să găsim resurse pentru renovarea ei. Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au găsit resurse, atât din partea Guvernului României, din partea Primăriei Timişoara şi a Federaţiei noastre de la Bucureşti“, a declarat Luciana Friedmann, preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara.
Foto Ştefan Both
Restaurarea sinagogii nu s-a încheiat, mai sunt multe de pus la punct.
„Până acum s-a făcut tot ce ţine de structura sinagogii, s-au făcut lucrările de bază, mai este destul de mult la partea de resaturare artistică. Trebuie refăcută orga, sunt lucrări şi la exterior, de exemplu restaurarea cărămizii aparente de pe faţadă. Uşile s-au restaurat foarte frumos, au o valoare specială. Partea de pictură restaurată arată foarte bine. Cupla transparentă arată minunat. Turnurile au fost renovate. Important era ca sinagoga să fie deschisă. Iar pe lângă funcţionalitatea sa de sinagogă, vrem să fie evenimente. Sunt multe lucruri care se pot face într-o sinagogă, precum se pot face şi într-o biserică. De la conferinţe, concerte, expoziţii, anumite întâlniri”, a mai spus Luciana Friedmann.
Foto Ştefan Both
Sinagoga de pe strada Mărăşeşti a fost construită în 1865, după planurile arhitectului vienez Carl Schuman, a fost reinagurată în 1872, în prezenţa împăratului Franz Iosef, iar în anii 2000, până la închiderea, a fost loc pentru evenimente şi concerte.
Sinagoga din Cetate este una dintre cele mai importante monumente istorice din Timişoara.
„Sinagoga din Cetate a fost construită de comunitatea neologă din Timişoara, care era cea mai numeroasă dintre comunităţile evreieşti din oraş. E o investiţie excepţională făcută de comunitate. Costurile au fost mari. Dar e un proiect absolut extraordinar. Lumea evreiască reprezenta o burghezie liberală care şi-a permis să facă o cheltuială majoră pentru construcţia acestei sinagogi. A funcţionat până în 1985, când a fost desacralizată, ea urmând să fie folosită pentru evenimente culturale”, a declarat istoricul Victor Neumann.
Foto Ştefan Both
Acum, sinagoga a fost din nouă plină. Iar printre cei care au trăit această emoţie a fost şi cel mai în vârstă evreu din Timişoara, Ladislau-Remus Simenik, acum în vârstă de 96 de ani.
„Sunt născut în Timişoara. Eram copil când veneam aici, la parter stăteau bărbaţii. Tatăl meu avea loc asigurat, se făcea rezervarea la începutul anului. Locul acela era al titularului până anul următor. La etaj stăteau femeile. Mama avea şi ea loc. Era plină sinagoga. Dar ce s-a făcut acum, cu reorganizarea asta, e un miracol pentru mine”, a spus Simenik.
Foto Ştefan Both
În cadrul evenimentului de redeschidere a sinagogii au participat autorităţi locale şi judeţene, invitaţi din Bucureşti sau de peste hotare, reprezentanţi ai tururor cultelor din oraş, doi rabini. Printre cei care au onorat evenimentul s-au numărat Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Vasile Dâncu, ministrul Apărării Naţionaţe, ministrul Muncii Marius Budăi, Silviu Vexler, preşedintele Comunităţii Evreilor din România sau şi vicepreşedintele Parlamentului din Germania, Katrin Goring – Echradt.
Foto Ştefan Both
„Părintele Bartolomeu Anania spunea că în ultima vreme a crescut iarbă pe cărările dintre noi. Acelaşi lucru, am început să uităm că suntem egali, că putem fi prieteni. Am uitat de prietenie socială, acea prietenie care ne leagă generic pe unii de alţii, ca oameni, ca fiinţe umane. Astăzi ne dăm seama tot mai mult că indiferenţa poate să ucidă. (...) Sigur că totalitarismele au greşit atunci când au construit vinovăţii colective, găsind duşmani comuni, etnii, religii, dar astăzi putem să spunem un singur lucru: nu suntem toţi vinovaţi, dar suntem toţi responsabili”, a spus ministrul Apărării Vasile Dâncu la redeschiderea Sinagogii din Cetate.
Foto Ştefan Both
„La inaugurarea sinagogii, în ziarul vremii scrie: sperăm că această sinagogă nu va servi doar drept loc de rugăciune, ci şi ca un monument al bunei înţelegeri şi al spiritului de sacrificiu al credincioşilor săi...(...) Sinagoga este o bijuterie şi e minunat că străluceşte din nou la 150 de ani de la deschiderea ei. Este şi o rază de speranţă pentru Europa, pentru multele secole de istorie comună care ne unesc. O istorie care cunoaşte şi perioade tulburi, iar noi, germanii, avem vina noastră. Dar lucrăm împreună ca Holocaustul să nu se mai repete, în nicio ţară din lume”, a spus vicepreşedintele Parlamentului din Germania, Katrin Goring – Echradt.
Marcel Ciolacu şi primarul Dominic Fritz au dezvelit placa de pe faţada sinagogii.
„Îmi doresc ca pe viitor acest monument cultural să fie un catalizator pentru sporirea comunităţii, intens decimată în secolul trecut. Reprezentanţii comunităţii evreieşti contribuie substanţial la dezvoltarea economică, îmbogăţirea vieţii culturale şi a identităţii noastre. Deci, este în interesul nostru, al tuturor, ca această comunitate să îşi recapete strălucirea şi să îşi menţină istoricul, tradiţiile. În aceste momente dificile este necesar să ne întoarcem spre valorile fundamentale. De aceea, evenimentul de astăzi capătă valenţe sporite în ceea ce priveşte evidenţierea nevoii de solidaritate, toleranţă, deschidere, de combatere a derapajelor extremiste”, a spus Ciolacu.
Foto Ştefan Both
Vă mai recomandăm:
Sinagoga din Cetate, templu consacrat în 1865, îşi recapătă strălucirea de altă dată FOTO
Se încarcă comentariile...
