Silviu Cerna, fost membru în CA al BNR: „România nu va mai avea creştere economică de 7-8 la sută pe an”

Invitat „La masa Adevărului”, profesor doctor în economie şi fost membru în Consiliul de Administraţie al BNR, Silviu Cerna a vorbit despre actuala situaţie a economiei româneşti, dar şi despre economia Banatului, pe care domnia sa o consideră asemănătoare cu cea a restului României.

Specializat în probleme monetare şi doctor în economie, o cunoscută personalitate a lumii academice româneşti, Silviu Cerna consideră că în România criza economică s-a resimţit încă de la sfârşitul anului 2008, deşi autorităţile au conştientizat-o şi acceptat-o mult mai târziu.  Profesorul consideră însă că în ultimele luni există indicii că va fi reluată uşor creşterea economică, dar ritmurile de creştere din 2007-2008 rămân o frumoasă amintire. „Rămâne de văzut cât de durabilă şi puternică va fi această relansare economică, dar ritmurile de 7-8 la sută care au existat imediat după integrarea României în UE nu vor mai fi atinse. Acele rate de creştere ridicate au fost determinate de factori absolut conjucturali, care au ţinut mai mult de situaţia economiei internaţionale şi mai puţin de performanţele intrinseci ale economiei româneşti”, a spus Silviu Cerna.

„Autorităţile au acţionat pompieristic”

Profesorul nu crede că a fost vorba de o creştere artificială, fiind o creştere efectivă, determinată însă de o serie de factori, cum ar fi, pe de o parte, presiunile Uniunii Europeane, iar pe de altă parte, reformele care ar fi trebuit făcute în 15 ani de zile şi au fost făcute într-un timp mult mai scurt. „Autorităţile române au făcut într-un mod pompieristic o serie de reforme necesare economiei româneşti, dar care au trenat aproape 15 ani. Aceste reforme au început să dea unele roade şi astfel a apărut o anumită creştere economică”, a mai explicat economistul.



Potrivit acestuia, alţi factori care au atras după sine creşterea economică sunt: sistemul fiscal cu taxe mici, dar şi intrarea capitalului străin în ţară. „A fost capitalul străin care a intrat masiv în România, atras de faptul că o serie de bunuri valoroase importante, case şi pământuri, aveau preţuri mai mici decât în UE. Au mai fost şi dobânzile avantajoase care au atras capital străin, care nu a venit numai cu surse de finanţare, ci şi cu management, ceea ce, în unele cazuri, a permis recuperarea unor decalaje de decenii”, a mai spus Silviu Cerna. Acesta consideră că toţi aceşti factori au creat impresia că reformele nu mai sunt necesare  şi acestea au fost oprite. „Creerea iluziei că lucrurile pot merge aşa la nesfârşit poate avea un efect negativ”, a spus Cerna.

Bănăţenii sunt „făloşi” degeaba

Specialist în macroeconomie, Silviu Cerna este totuşi „bănăţean în ţoalele sale” şi face o analiză a situaţiei economice din Timişoara şi Banat. „Unele efecte ale creşterii economice în planul bunăstării s-au simţit mai încet decât ne-am aşteptat. Abia în 2008 a început să se schimbe atmosfera oraşului, s-au asfaltat străzi, faţadele caselor au început să se renoveze, au apărut zone rezidenţiale. În toată această perioadă, rata şomajului a fost neglijabilă. La Timişoara, multă vreme, a fost suficient să iei o salopetă pe tine şi o cheie în mână ca să găseşti de lucru”, a amintit Silviu Cerna.



Nici după declanşarea crizei, în Timişoara, nu s-au închis marile firme şi nici numărul studenţilor cu taxă, spre exemplu, nu a scăzut. Cu toate acestea, Banatul nu este diferit de celelalte zone ale ţării. „Efectele dezvoltării asupra nivelului de trai s-au simţit în această parte a ţării, dar o serie de mari probleme nu au fost rezolvate, cum ar fi centura, reabilitarea canalului Bega şi alte investiţii în infrastructură”, a punctat specialistul, care aminteşte că Banatul nu înseamnă numai Timişoara. „Banatul Românesc seamănă mult mai mult cu restul României decât cu Banatul Sârbesc sau cu Estul Ungariei, ceea ce arată că  situaţia se explică în mare măsură prin factori ce ţin mai mult de ansamblul economiei româneşti decât de particularităţile acestea regionale”, a mai spus Silviu Cerna.