România, loc 3 în Europa la abuzul de antibiotice. „E ca la fotbal, toată lumea se pricepe“
0Abuzul de antibiotice face ca în cazul unor infecții severe să nu mai existe soluții terapeutice. Astfel că este necesară o reducere cu cel puțin 30% a consumului de astfel de medicamente.
România este pe locul trei între țările europene în ceea ce privește consumul de antibiotice. Abuzul de antibiotice, dar și asupra modului lor de administrare duc la o rezistență sporită față de tratamentul ce ar putea fi folosit în cazul unor infecții care nu mai pot fi vinde cate, ba, dimpotrivă, se pot agrava, putând duce la deces, atrag atenția medicii Spitalului de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Timișoara.
„Orice antibiotic aduce modificări ale florei intestinale, care are un rol major în organism. Consumul nejustificat al acestor medicamente duce la selectarea unor tulpini de microbi care devin rezistenți la diverse clase de antibiotice. Or, în cazul unei infecții, constatăm că nu mai avem soluții terapeutice. Din păcate, în ultimii ani, am observat o creștere exponențială a consumului în țările din centrul și sudul Europei. Nu înțelegem, de exemplu, că nu este necesară administrarea imediată a unui antibiotic, dacă avem febră, o banală raceală sau dacă avem o infecție usoară. Asta arată, însă, că în România nu există o educație medical vizavi de consumul haotic de antibiotice”, a spus dr. Maria Cerbu, medic primar boli infecțioase.
Medicii mai spun că tratamentul unor boli cu specific pneumologic, cum ar fi tuberculoza sau pneumonia, în cazul cărora se administra în trecut un singur antibiotic, în general penicilină, a ajuns să fie tot mai ineficient din cauza apariției rezistenței microbiene, inclusiv a multirezistenței la antibiotice.
De aceea, acum este necesară, adesea, administrarea unei combinații de patru medicamente, în cazul TBC, sau de două, în situația unui bolnav cu pneumonie.
„Din păcate, vorbim în continuare de automedicație"
Nu puține sunt cazurile în care se realizează o escaladare a administrării unui tratament, în cazul unei infecții severe, adică se pornește cu unul sau două medicamente și apoi se ajunge la administrarea a trei sau chiar patru antibiotice, din ce în ce mai puternice, în loc să se procedeze la o dezescaladare, adică de la două-trei antibiotic puternice administrate pe o perioadă scurtă de timp, sărămână, în final, doar un medicament, cu administrare țintită, care are efect asupra infecției.
„Din păcate, vorbim în continuare de automedicație. E ca la fotbal, toată lumea se pricepe la medicamente și la modul lor de administrare, dar trebuie să recunoaștem că nu puține sunt cazurile de prescriere greșită a unor antibiotic în cabinetele unor medici de familie și chiar și în unele spitale. Dacă în ceea ce privește automedicația ne putem baza doar pe dezvoltarea și promovarea unei educații medicale, în cazul unităților sanitare ar trebui să vorbim de o analiză a efectelor antibioterapiei. Apoi, ar trebui impus un set de măsuri pentru reducerea consumului, dar și un control adecvat asupra administrării antibioticului. Și asta pentru că efectul abuzului de antibiotice duce la eșecul unor tratamente care funcționau în trecut, ba, mai mult, la producerea unor efecte adverse majore și chiar creșterea mortalității în rândul pacienților”, a mai spus Maria Cerbu.
Conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, în Europa, numărul persoanelor infectate cu bacteria rezistente din cauza abuzului de antibiotic este în creștere, acestea fiind mai expuse la riscul apariției unor complicații majore, iar situația reprezintă o problemă de sănătate public majoră.
Se încarcă comentariile...
