Muzeu în mansardă. Află cum au reuşit nemţii din Timişoara să adune obiecte tradiţionale, cu buget de criză
Casa Adam Muller Guttenbrunn găzduieşte un muzeu care ilustrează perfect spiritul nemţesc.
Muzeul şvabilor bănăţeni funcţionează în mansarda azilului de bătrâni de la Casa Adam Muller Guttenbrunn, de pe strada Gheorghe Lazăr din Timişoara. Amenajat pe o suprafaţă de aproximativ o sută de metri pătraţi, muzeul prezintă casele nemţilor care au locuit în Banat în perioada 1900-1950. Chiar dacă au avut o istorie relativ scurtă, nemţii şi-au pus amprenta pe zonele unde au locuit şi au încercat să aducă în gospodării curăţenia, ordinea şi legea lucrului bine făcut, virtuţi care pentru nemţi sunt o normalitate. Muzeul şvabilor bănăţeni a luat fiinţă prin iniţiativa conducerii AMG şi a beneficiarilor azilului de bătrâni, care au adus de acasă tot ce au putut, obiecte tradiţionale, costume sau unelte, totul curat şi organizat ca o farmacie, în adevăratul spirit nemţesc. „Este prezentată toată istoria germanilor, de la colonizare până acum. Expoziţia de costume populare prezintă atât hainele de sărbătoare, cât şi cele de lucru”, a explicat directorul AMG, Helmut Weinschrott.
Bunătăţile din şpais
În una din încăperile muzeului amenajat la AMG sunt „înghesuite” bucătăria, cu cuptorul, oalele de gătit şi alte obiecte de uz casnic, dar şi „camera de la drum”, unde sunt expuse icoanele, lampa sau leagănul pentru bebeluş. Chiar dacă sunt foarte multe exponate pe o suprafaţă mică, totul este aranjat într-o ordine perfectă, făcându-te să te simţi „ca-n Germania”. Când ai ieşit din bucătărie, crezând că ai văzut totul, se aprinde un bec, care pune în valoare cămara sau, mai bine zis, şpaisul. „Aşa arăta un şpais într-o casă de şvabi”, a spus Weinschrott, arătând spre butoaiele cu vin, borcanele cu murături şi alte ustensile aranjate „la milimetru”. Iar cine nu a văzut sau a uitat cum arată un război de ţesut, o meliţă (unealtă de lemn pentru prelucrarea cânepii) sau o furcă de lemn, trebuie neapărat să viziteze muzeul, mai ales că intrarea este liberă. „Muzeul poate fi vizitat zilnic, între orele 8 şi 16. Este oricând cineva aici care poate să îndeplinească rolul de ghid. Cele mai multe persoane care vizitează muzeul sunt grupurile de turişti germani care vin în Timişoara şi aparţinătorii beneficiarilor AMG”, a mai precizat Helmut Weinschrott.
Muzeul Satului, în opoziţie
În timp ce şvabii care au rămas în Banat se laudă cu un muzeu mic, dar foarte bine pus la punct, Muzeul Satului Bănăţean se bucură de un spaţiu generos la Pădurea Verde. Managementul defectuos a făcut însă ca obiectivul să fie departe de realul său potenţial.























































