Minţile luminate ale Banatului: de la Traian Vuia la primul campion de şah al României
0
Timişoara a dat lumii, sau doar a găzduit, multe personalităţi care au revoluţionat domeniile în care au activat. O parte dintre aceşti oameni sunt mai puţin cunoscuţi românilor, pentru că s-au născut într-o perioadă în care Banatul nu era parte din România.
Cu siguranţă, cel ami cunoscut geniu al Banatului este Traian Vuia, pionier al aviaţiei mondiale creditat cu realizarea primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul. Însă cel care şi-a pus în practică ideea de a zbura în 1906, la Montesson, lângă Paris, nu este singurul bănăţean care poate fi inclus în categoria „genii”.
O altă invenţie care a schimbat lumea este expresorul modern de cafea, inventat de Francesco Illy, născut la Timişoara în 1892 şi stabilit apoi în Italia, după ce a participat, ca ofiţer în armata austro-ungară, la Primul Război Mondial.
Karoly Kerenyi (foto) s-a născut la Timişoara, în 1897, şi este considerat a fi unul dintre cei mai mari erudiţi şi filologi ai secolului trecut. Kerenyi a făcut şcoala primară la Arad, oraş care i-a şi rămas drag, apoi ajuns la Budapesta, unde a studiat filologia clasică şi unde şi-a luat până la urmă doctoratul. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, maghiarul cu origini germane născut la Timişoara s-a mutat în Elveţia, unde avea să rămână până la decesul său în 1973. Din 1941 a lucrat constant cu celebrul medic, psiholog şi psihiatru Carl Gustav Jung. De altfel, Karoly Kerenyi a fost şi co-fondator al Institutului C. G. Jung din Zürich. În plus, între 1934 şi 1955, filologul a corespondat intens cu scriitorul german Thomas Mann pe teme ca mitologia, religia, humanismul sau psihologia. Kerenyi a pus bazele studierii moderne a mitologiei Greciei antice şi a studierii laice a religiilor, fiind considerat unul dintre pionierii antropologiei culturale, cu zeci de volume publicate.
Georges Devereux a fost un pionier al etno-psihiatriei, etno-psihanalizei şi un cercetător care s-a afirmat în spaţiul francez şi american, fiind practic necunoscut în România. De altfel, lugojeanul Devereux s-a legat sufleteşte aşa de mult de indienii nord-americani, cu care a lucrat, încât ultima sa dorinţă a fost să fie înhumat la cimitirul din Parker – Colorado, printre iubiţii lui indieni Mojave.
Devereux s-a născut în 13 septembrie 1908 la Lugoj, pe atunci parte a Imperiului Austro-ungar. Provine dintr-o familie bună, tatăl său fiind avocat, evreu maghiar, iar mama sa - nemţoaică. La numele György Dobó a renunţat în 1933, când s-a convertit la creştinism. A studiat la Paris, apoi la Leipzig, în Germania, iar apoi a ajuns în Statele Unite, cu o bursă Rockefeller , unde studiază profilul psihologic, viaţa socială şi tradiţiile indienilor Mojave. Ulterior, el va studia populaţia Sedang Moi din Indochina. A predat timp de aproape 20 de ani la "École pratique des hautes études" din Paris şi a decedat în 28 mai 1985.
Erwin Ringel a fost un psihiatru şi neurologist austriac, celebru pentru munca sa în prevenirea sinuciderilor. Ringel s-a născut în 1921 la Timişoara, unde familia se afla în vizită la casa părinţilor mamei sale. Ringle, care a decedat în 1994, a trăit la Viena unde, în 1960, a definit "sindromul pre-suicidal", în acelaşi an în care a pus bazele Asociaţiei Internaţionale pentru Prevenirea Sinuciderii.
Cel mai cunoscut matematician de pa actualul teritoriu al României, Janos Bolyai, s-a născut la Cluj, în 1802, a copilărit la Târgu Mureş, însă activitatea sa matematică este strâns legată de Timişoara. În anii '20 ai secolului al XIX-lea, tânărul Bolyai, genist în armata austro-ungară, lucra la fortificaţiile Timişoarei. În casa în care locuia din oraşul de pe Bega şi-a adus contribuţia decisivă la dezvoltarea geometriei moderne când, în 1826, a creat geometria neeuclidiană.
Nume de legendă în sport
Timişoara a dat nume importante şi în lumea sportului, însă cel care a influenţat cel mai mult evoluţia unui sport - fotbalul - a fost cu siguranţă Ştefan Kovacs. Născut la Timişoara în 1920, Pişti Kovacs nu a ieşit foarte mult în evidenţă ca jucător, însă ca antrenor a avut rezultate remarcabile. În România a câştigat un campionat şi trei Cupe cu Steaua şi a fost numit, în 1971, antrenor la Ajax Amsterdam. O misiune extrem de dificilă pentru tehnician, aproape necunoscut în Olanda, mai ales că Ajax tocmai cucerise Cupa Campionilor. Kovacs s-a descurcat, însă, de minune, a preluat stilul de „fotbal total” al olandezilor şi a câştigat încă două Cupe ale Campionilor consecutive.
De la Amsterdam a plecat în 1973, fiind numit antrenor al naţionalei Franţei. Chiar dacă nu a avut reultatele extraordinare de la Ajax, Kovacs a fost cel care a pus bazele fotbalului francez aşa cum îl ştim azi. A fost doar unul din doi tehnicieni străini din istoria naţionalei Franţei şi a pus bazele centrului de pregătire de la Clairefontaine, care a dus la creşterea nivelului fotbalului francez şi la apariţia jucătorilor care au cucerit Campionatul European în 1984 şi 2000, şi a Cupei Mondiale în 1998.
Dintr-un sport cu totul diferit vine Alexandru Tyroler, primul campion de şah al României. S-a născut în 1891 la Garamszentkereszt, într-o zonă aflată acum în Slovacia, şi a fost cetăţean maghiar şi român. În 1912, la 20 de ani, participa deja la concursuri de şah în Timişoara, unde se stabilise, iar în 1926 a participat la prima ediţie a Campionatului de şah al României, concurs pe care l-a şi câştigat. A murit în 1973, la Budapesta.
Citeşte şi:
Francesco Illy, Cetăţean de Onoare post-mortem al Timişoarei
Ormós Zsigmond, savantul arădean care a fost numit membru pe viaţă al Parlamentului Ungariei
Se încarcă comentariile...
