Horea Crişovan, chitarist Blazzaj: “Maneliştii nu se mai exteriorizează de teama etichetei de cocalari”

Chitaristul trupei Blazzaj continuă lupta împotriva manelizării din România. Adept al unui stil inovator, muzicianul timişorean afirmă că nu s-a schimbat mare lucru în gustul românilor, chiar dacă acest gen de muzică pare să fi pierdut teren.

Horia Crişovan susţine că maneliştii nu sunt mai puţini, ci din contră. “Nu s-a schimbat nimic. Doar că acum nu se mai exteriorizează maneliştii, pentru că nu vor să fie catalogaţi cocalari. Însă eu cred că nu sunt mai puţini manelişti ca înainte, ci din contră, numărul lor a crescut. Ei se exteriorizează acum cu Porche Cayene şi Mercedes V12. Trebuie neaparat ca siglele maşiilor să fie din aur”, a spus Crişovan.

Horea Crişovan este considerat unul din cei mai buni chitarişti din România. Neurotica, Bio, Blazzaj, Stepan Project sunt doar câteva din trupele unde s-a făcut remarcat. A colaborat însă cu peste 50 de muzicieni valoroşi din ţară şi străinătate. “Eu am căutat să fiu mereu ca oamenii valoroşi de pe scenă. Când vedeam un artist live visam să fiu ca el. Pe acceaşi scenă cu el. Nu în locul lui”, a mai spus Crişovan.

Nota "zero" pentru participanţii la Eurovision

Crişovan a făcut parte din juriul timişorean pentru concursul naţional Eurovision, cel care a avut curajul să nu puncteze deloc doi artişti. “Am fost singurii din ţară care am dat nota zero pentru două piese. Luminiţa Anghel a fost horror, dar cu toate astea cei de la Bucureşti au pompat în ea. Celalalt a fost Alexa, de care mi-e drag, dar a fost slab. Eu personal am mers pe Paula Seling, care a şi plecat la finală”, a mai declarat Horea Crişovan.

"Suntem foarte înapoiaţi"

Muzicianul bănăţean colaborează cu GEWA Music Gmbh (Germania), Manne Guitars ( Italia), VGS Guitars ( Germania), Laboga Amps (Germania) şi în viitor pentru Godin Guitars (Canada).Pe 12 aprilie s-a întors de le Deutsche Pop Academie unde am susţinut un examen-concert ca muzician de acompaniament pentru Mateia Gerner, la terminarea primului an scolar le la Deutsche Pop.

“Cum suntem priviţi în occident? Suntem foarte înapoiaţi. Cred că suntem undeva la nivelul anilor 80. Dacă din punct de vedere economic nu stăm bine, nu putem avea pretenţii la muzică. Noile generaţii trebuie ascultaţi mai mult. Ei au idei noi”, a mai spus Crişovan.

Mai citiţi:

Gabriel Almaşi, omul cu două facultăţi de muzică

Petrică Ionuţescu: „Dacă ai învăţat un instrument, e uşor să te apuci de altul”