Opt bebeluși de la maternitatea din Târgu Mureș, depistați cu Serratia Marcescens în trei zile. Ce a favorizat răspândirea bacteriei

La începutul lunii iunie 2025, la maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş au fost înregistrate opt cazuri de infecţie cu Serratia Marcescens, aceeaşi bacterie care a fost identificată şi în cazul bebeluşilor decedaţi la Spitalul Sfânta Maria din Iaşi. Medicul epidemiolog Mihai Negrea a relatat pentru News.ro cum a fost gestionată situația.

La maternitatea din Târgu Mureş au fost identificate opt cazuri în trei zile. FOTO Shutterstock

Încă de la identificarea primului caz în zona de ATI-prematuri au fost aplicate măsuri foarte stricte de limitare a infecţiei. Comunicarea cu echipele DSP s-a făcut foarte repede, înainte de existenţa focarului, spune Dr. Mihai Negrea, specialist epidemiolog cu supraspecializare pe managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale la Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş:

„La începutul lunii iunie 2025 am avut 8 infecţii în sânge, sepsis se numesc, cu Serratia Marcescens, în compartiment de terapie intensivă şi prematuri (...). Primele recoltări se fac la momentul în care există o manifestare clinică şi o suspiciune şi o face medicul curant, care tratează pacientul. Noi facem screeninguri, avem pe spital procedură, că toţi pacienţii care sunt în terapie intensivă trebuie să fie screenaţi la șapte zile, că toţi pacienţii care vin din alte spitale sau centre de îngrijire trebuie să fie screenaţi la internare, se iau tampoane de pe piele, din gât, din nas”.

Primul caz s-a înregistrat undeva între 1 şi 2 iunie, iar primul rezultat a venit în data de 3 iunie, a relatat medicul.

„În momentul ăla, la noi la spital procedura prevede că se iau măsuri de limitare a infecţiei asociate. La primul rezultat de laborator, nu ştim în momentul ăla dacă e infecţie, dacă e colonizare, dar noi dăm măsuri de limitare după primul rezultat de laborator, abia după aia discutăm cu medicii şi stabilim dacă e infecţie din spital, e infecţie din altă parte, e colonizare, e contaminare, dar de la primul caz măsurie sunt stricte şi atent monitorizate”, a explicat medicul pentru sursa citată.

„Dacă mergea prevenţia bine, nu se întâmpla”

În ziua următoare identificării primului caz, echipa SPIAAM (Serviciul de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale) a spitalului a anunţat DSP că există suspiciune de focar.  A început o anchetă preliminară, s-au limitat internările în maternitate, dar şi transferurile din alte centre, iar ulterior s-au luat măsuri de contact pe secţia unde au apărut infecţiile.

„În zilele următoare au ieşit pozitive şi alte cazuri, în total am ajuns la 8 în trei zile, pozitive cu sepsis (...) Imediat ce se întâmplă o situaţie de genul ăsta, echipa de SPIAAM merge pe secţie şi implementează măsuri: în cazul ăsta fiind sepsis se fac măsuri de contact, asta înseamnă că toată lumea care intră în secţie, intră la copii, trebuie să fie echipată cu echipament de unică folosinţă, mănuşi, se verifică cum se spală pe mâini, să fie dezinfectant, materiale de unică folosinţă, să fie disponibile suficiente. Se monitorizează fizic(....). Verificăm persoanele, unghiile, inelele, oricum facem asta şi în afară, dar în focar se întâmplă asta mult mai intens, cu check-listuri. Primul pas când ai situaţii de genul ăsta este să limitezi, deja ai trecut pasul de prevenţie, dacă mergea prevenţia bine, nu se întâmpla”, a subliniat dr. Negrea.

Un soft comun, în care sunt anunţate rezultatele pozitive ale probelor, a ajutat la  gestionarea mai bună a unor astfel de situații.

„Avem relaţie cu laboratorul, toate probele pozitive sunt anunţate într-un soft comun, între noi, SPIAAM şi laborator şi practic verificăm şi noi tot ce iese înainte să fie anunţaţi medicii curanţi, de multe ori noi anunţăm pe medicii curanţi, vedeţi că este o infecţie sau o posibilă infecţie”, a precizat medicul.

Medicii au căutat apoi sursa bacteriei, iar echipa din spital a realizat că manevra de dezinfectare a cateterelor nu era făcută cum trebuie şi au remediat imediat procedura:

„Sursa primordială nu am identificat-o, de unde a venit bacteria, dar cum s-a transmis – ce aveau în comun toţi copiii care s-au infectat, aveau catetere ombilicale(...). Ce ne-am dat seama este că dezinfecţia pe acele catetere se făcea cu o singură ştergere cu dezinfectant de nivel înalt, am observat că este nevoie de trei ştergeri ca să se ajungă la un nivel de încărcătură microbiană acceptabilă, aproape de 0. Am remediat manevra, automat nu a mai apărut niciun caz, am mers cu monitorizările, orice copil care dădea semn că ar putea să aibă o infecţie se recolta probă, să nu vă imaginaţi că am luat numai de la cei opt, am luat de la toţi, în momentul ăla am avut 19 copii în secţiunea de prematuri, terapie intensivă” , a relatat Mihai Negrea.

Din fericire, nu a murit niciun bebeluş dintre cei opt infectați cu bacteria Serratia Marcescens. 

„Nu s-a pierdut timp deloc. În momentul în care am observat pattern-ul şi am văzut că la primul copil a fost cu sepsis şi a răspuns bine la tratament, la toţi ceilalţi copii nu s-a aşteptat antibiograma la final, toţi ceilalţi copii care aveau simptome de infecţie au primit tratament de la medicii curanţi pe bacteria respectivă”, a explicat epidemiologul pentru News.ro  .