Viața de coșmar a mii de evrei din estul României, ajunși în lagărul din Târgu Jiu. Unii au lucrat la calea ferată
0Mii de evrei din estul României au ajuns în lagărul de la Târgu Jiu, începând cu luna iunie 1941, după care au fost transportați în Transnistria.

În noiembrie 1939, la Târgu Jiu a fost înființat un lagăr pentru refugiații polonezi, transformat apoi în lagăr pentru deținuți politici, persoane acuzate sau suspectate de a fi comuniști, dar și legionari, mineri și greviști sau militanți democrați, se arată într-un studiu al Fundației Freedom House, care a organizat la Târgu Jiu o dezbatere cu tema „Holocaustul în Gorj“.
„Aici au trăit în condiții inumane și ulterior au fost deportați în Transnistria, unde mulți dintre ei și-au pierdut viața. În Transnistria au fost deportați și 259 de romi nomazi din județul Gorj. Cei mai mulți dintre ei (147) erau copii“, se mai arată în studiul „Freedom House“.
Folosiți la construcția căii ferate din Defileul Jiului
Peste 200 dintre evreii aflați în lagărul din Târgu Jiu au fost folosiți la construcția căii ferate din Defileul Jiului, unde au lucrat în condiții foarte dificile, iar mulți dintre ei au suferit accidente. Se cunoaște că multe vieți omenești au fost pierdute în timpul lucrărilor din Defileul Jiului.
„În perioada 1941-1944 pe şantierul liniei de cale ferată Bumbeşti-Livezeni au lucrat şi deţinuţi din lagărul de internaţi politici de la Târgu-Jiu. Astfel, la 4 noiembrie 1941 a fost inaugurat tronsonul de cale ferată Bumbeşti-Jiu-Meri având o lungime de opt kilometri“, spune istoricul Valentin Pătrașcu.
În lagărul din Târgu Jiu s-au aflat și foștii dictatori comuniști Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu.
„În lagăr erau la un moment dat 3.228 de bărbați, din care 2027, și aici vine partea sumbră a prezenței lor în Gorj, au fost trimiși să lucreze la calea ferată Bumbești-Livezeni“, a menționat istoricul Gheorghe Nichifor.
Destinul tragic al evreilor din lagărul de la Târgu Jiu
Mulți dintre evreii aflați în lagărul de la Târgiu Jiu au fost deportați și au decedat până la urmă.
„Am selectat Gorjul pentru că a existat acest lagăr în care au fost închise mai multe categorii de deținuți, însă evreii ajunși la Târgu Jiu sunt o categorie specială. Ei au ajuns aici fiind deportați din orașele din nordul Moldovei, după intrarea României în război. Acești oameni au fost aduși în vara anului 1941, întorși în Dorohoi în toamna anului 1941. Bărbații au fost luați, în unele cazuri, la muncă forțată în țară, iar în acest timp familiile lor au fost luate la muncă forțată în Transnistria”, a explicat Ana Bărbulescu, doctor în sociologie la Universitatea din București și cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“.
Potrivit aceleiași surse, toți care erau plecați la muncă forțată și-au găsit soțiile și copiii deportați și există în arhive petiții sfâșietoare ale acestor tați care cer să fie deportați pentru a fi alături de familiile lor. Aceștia sunt și ei deportați în Transnistria, iar mai mult de jumătate mor acolo.
„Mai este o categorie a evreilor acuzați de comunism sau comuniști care sunt deportați în septembrie 1942, deși toți ceilalți comuniști rămân în lagărul de la Târgu Jiu. Ei ajung într-un lagăr special, Treblinka unde au fost hrăniți cu mazăre furajeră, toxică, și mulți au paralizat și murit. Ei sunt repatriați în timpul războiului și, culmea, sunt din nou închiși în lagărul de la Târgu Jiu, unde rămân până în august 1944“, a mai precizat Ana Bărbulescu.
Holocaustul din Gorj, ilustrat prin benzi desenate
Drama evreilor din lagărul de la Târgu Jiu care au ajuns să fie deportați în Transnistria a fost prezentată prin panourile de bandă desenată din expoziția „Imagini din trecut. Holocaustul în Gorj”, care este deschisă de două luni în Piața Prefecturii din municipiul Târgu Jiu, un proiect realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în parteneriat cu Fundația Freedom House România și în colaborare cu Colegiul Național de „Ecaterina Teodoroiu”, Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru” și Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.

Benzile desenate sunt realizate de ilustratorul Octav Ungureanu, după un scenariu creat de cercetători ai Institutului „Elie Wiesel” în colaborare cu elevi și cadre didactice de la unitățile școlare amintite.
„Este un proiect de istorie locală care a ales să spună niște povești triste într-o manieră mai ușor accesibilă. Am ales zece județe din România. Am făcut această selecție de la acele zone care sunt mai puțin reprezentate pe harta memoriei Holocaustului. (...) Nu sunt expoziții obișnuite despre Holocaust. Echipa de păreri, din care fac parte elevi din toate aceste județe, creează scenariul de bandă desenată, după care desenele sunt realizate de un ilustrator profesionist“, a mai spus Ana Bărbulescu.