Gorjeanul care a guvernat Ardealul. A fost unul din oamenii de încredere ai domnitorului Mihai Viteazul
0Logofătul Teodosie Rudeanu a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai domnitorului Mihai Viteazul, având o contribuţie importantă în redobândirea independenţei Ţării Româneşti faţă de Imperiul Otoman şi înfăptuirea primei mari uniri politice a celor trei ţări româneşti. S-a născut în judeţul Gorj, fiind primul din cei nouă copii ai lui Gheorghe logofătul.
Teodosie Rudeanu a intrat în marea familie de boieri Buzeşti prin căsătoria surorii sale, Sima, cu Stroe Buzescu. A fost numit în funcţia de mare spătar, comandant al oştirii, chiar din perioada domniei lui Petre Cercel, fratele lui Mihai Viteazu. „După ce marele voievod Mihai Viteazul a ajuns domn al Ţării Româneşti, Teodosie Rudeanu a devenit unul dintre demnitarii săi de bază, fiind numit în 1594 în funcţia de mare vistiernic, răspunzând de organizarea finanţelor ţării. A sprijinit acţiunile antiotomane ale domnului Mihai şi în primăvara anului 1595 a făcut parte din delegaţia de boieri munteni condusă de mitropolitul Ţării Româneşti, care la Alba Iulia a purtat tratative cu voievodul Transilvaniei Sigismund Bathory şi la 14 mai a semnat un tratat cu acesta“, arată profesorul Vasile Bobocescu.
Teodosie Rudeanu a ajuns mare logofăt
Teodosie Rudeanu a fost numit de marele domnitor, în anul 1596, în funcţia de mare logofăt şi a răspuns de organizarea cancelariei domeşti. „În această calitate, logofătul şi-a pus semnătura pe cele mai importante acte ale Ţării Româneşti , între care jurământul domnului Mihai către împăratul habsburgic Rudolf II, din 1958, şi tratatul cu Andrei Bathory din 1599“, mai arată Vasile Bobocescu.
Cum a ajuns guvernator al Ardealului
Teodosie Rudeanu l-a însoţit pe marele voievod în acţiunea militară din toamna anului 1599 pentru eliberarea Transilvaniei.
„După unirea Transilvaniei cu Ţara Românescă, la 1 decembrie 1599, Teodosie Rudeanu a făcut parte din Divanul de la Alba Iulia şi a ocupat funcţia de mare logofăt pentru ambele ţări. El a îndeplinit diferite sarcini militare, administrative şi financiare. În timpul campaniei din Moldova împotriva lui Ieremia Movilă, condusă de Mihai Viteazul, Tedosie Rudeanu a devenit guvernator al Ardealului“,
menţionează profesorul Vasile Bobocescu.
După marea unire înfăptuită de Mihai Viteazul a celor trei provincii româneşti din primăvara anului 1600, Tedosie Rudeanu a avut diferite misiuni în străinătate ca diplomat. Astfel, acesta a fost trimis ca sol al domnitorului Mihai Viteazul la împăratul Rudolf II, la Praga.
Menţinut în funcţii înalte şi de alţi domnitori
După asasinarea lui Mihai Viteazul, Tedosie Rudeanu s-a întors în Ţara Românescă, însă domnitorii care au urmat la tron au avut nevoie de experienţa sa. Simion Movilă şi, mai târziu, Gavril Movilă, în anuil 1618, l-au numit mare logofăt.
Cronica lui Tedosie Rudeanu
Tedosie Rudeanu s-a remarcat şi ca om de cultură şi cărturar. El a scris cronica oficială în Cancelaria Curţii domneşti până în anul 1597, care a fost încorporată de diplomatul silezian Baltazar Walter, membru al unei solii polone la curtea lui Mihai, în lucrarea sa intitulată „Scurta şi adevărata descriere a faptelor săvârşite de Ioan Mihai, domnul Ţării Româneşti“.