Obiceiul puţin cunoscut al feciorilor, de Bobotează, într-un sat de munte: „Ciurlez-bobotez, vară peste vară, capu să nu te doară”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Boboteaza ciurlezilor, în Valea Ţâţii. FOTO: Nicolae Posta
Boboteaza ciurlezilor, în Valea Ţâţii. FOTO: Nicolae Posta

În trecut, în ziua de Bobotează, după sfinţirea apelor de către preoţi, în satele de sub munte se constituiau cete de flăcăi care puneau în practică un obicei mai puţin cunoscut la Pietroşiţa.

Tinerii necăsătoriţi umblau prin sat şi ridicau în aer, de trei ori, pe toţi cei pe care îi întâlneau în calea lor.  Erau apoi botezaţi, adică stropiţi cu apă, din găletuşa împrumutată de la biserică, cu un buchet de busuioc, urându-li-se să fie sănătoşi, să aibă un an îmbelşugat şi plin de bucurii. După acest botez, cei uraţi dădeau bani care erau puşi în găletuşa cu apă. 

Urarea ciurlezilor

În anumite zone, stropitul cu apă era însoţit de o urare populară: “ciurlez-bobotez, vară peste vară, capu să nu te doară”. 

În peregrinarea lor prin sat, colindătorii (numiţi, la modul general, iordănitori, iar în satele de sub munte, din Muntenia şi Oltenia, ciurlezi) intrau mai ales la cei cu numele de Ion, iar acolo erau omeniţi şi cu o băutură sau ceva mâncare. 

boboteaza ciurlez


Boboteaza ciurlezilor, în Valea Ţâţii. FOTO: Nicolae Posta

boboteaza ciurlez

Grupul ciurlezilor avea, în trecut, două personaje foarte importante. Unul dintre ei era conducătorul, popa sau starostele, cel care strângea banii şi „Mutul”, un personaj mascat, care avea o frigare în care punea carnea primită de la gazdele colindate. 

Colindul din Valea Ţâţii

„Mircea Eliade, în a sa „Istorie a credinţelor şi ideilor religioase” considera ritualul constituirii cetelor de feciori în vederea colindatului drept exemplu de sincretism păgâno-creştin. După colindatul din seara zilei de Bobotează, ciurlezii vin a doua zi la biserică, participă la slujba religioasă, apoi aşteaptă în faţa bisericii pe consăteni şi repetă acţiunea derulată cu o seară înainte. Această tradiţie se menţine şi în zilele noastre, în satul Dealul Frumos (fost Valea Ţâţii), aparţinând de comuna Pietroşiţa”, ne-a povestit Nicolae Posta, fiul al satului şi membru al Fundaţiei „Renaşterea Pietroşiţei-Ruralia”.

boboteaza ciurlez


Boboteaza ciurlezilor, în Valea Ţâţii. FOTO: Nicolae Posta

boboteaza ciurlez

Animatorii şi susţinătorii evenimentului sunt, de ani buni, preoţii Ciprian Popescu şi Ionuţ Bîrză, alături de mereu inimosul Gheorghiţă Stancu, fiu al satului, sufletul multor activităţi culturale, religioase, de gospodărire.

Fundaţia „Renaşterea Pietroşiţei-Ruralia” îşi propune să susţină şi să reînvie tradiţiile populare în comună, iar acest demers a început prin participarea la acest obicei, mai puţin cunoscut de oamenii de la oraş.

Vă recomandăm să mai citiţi:

FOTO VIDEO „Steagul cu Geavrele“, obiceiul unic care are loc de Bobotează. De ce sunt împodobite cu mii de batiste prăjinile lungi de 14 metri

Obiceiuri şi superstiţii de Bobotează în satul tradiţional românesc. Noaptea în care fetele nemăritate îşi visează ursitul

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite