Tomatele românești, încă pe piață. „În supermarket, cele de import sunt mai scumpe, dar aici nu vin din comoditate”
0Consumatorii care preferă legumele românești încă mai pot găsi, chiar și în ianuarie, tomate produse în solariile fermierilor locali, la prețuri chiar mai mici decât cele din supermarket. Producătorii nu mai au, de câțiva ani, timp de odihnă nici iarna.
Tomatele, una dintre culturile pentru care legumicultorii primesc și ajutor din partea statului prin programul de sprijin pentru cultivarea legumelor în spațiu protejat, încă mai sunt disponibile în piață, chiar dacă este în curs cultura nouă, de tomate extra-timpurii care vor fi puse pe piață în martie. Cei care nu s-au îndurat să renunțe la recolta cu care vin din toamnă spun că a fost, pe de o parte, un test al pieței, dar și unul legat de rezistența soiurilor în condiții dure de iarnă.
Tomatele se produc acum în solarii dotate cu instalații de încălzire din ce în ce mai moderne, și spațiile protejate sunt astăzi construite mai trainic, iar următorul pas pe care intenționează să-l facă micii producători este să doteze solariile și cu tehnologie care să le permită să asigure lumina necesară plantelor, pentru că zilele mohorâte sunt încă cea mai mare provocare.
Privind în urmă, dar nu mai departe de câțiva ani, este lesne de constatat că temerarii pe care-i numărai pe degete s-au înmulțit considerabil. Astăzi, cei care nu-și mai permit răgaz nici iarna (cândva anotimpul destinat odihnei, pentru că în agricultură oamenii trudesc zi-lumină trei sferturi din an, chiar și fără repaus săptămânal) sunt din ce în ce mai mulți. Îi mai despart câteva zile de plantatul răsadului, pentru că lupta de a fi printre primii cu roșii românești oferite cât mai devreme cumpărătorilor s-a ascuțit teribil. Roșiile cu gust nu se mai vând în mai, ci primele sunt puse pe piață din martie. Foarte puțin mai lipsește ca legumicultorii cu experiență să reușească să producă și să vândă tomate indiferent de sezon.
„Până la cultura viitoare nu vom avea, dar în ianuarie până mai târziu, cu siguranță”
În cea mai mare piață din municipiul Slatina, din județul Olt (județul cu cea mai mare suprafață pe care se cultivă legume în spații protejate), pe lângă roșiile de import pe care le vând comercianții sunt disponibile și tomate produse local. Prețul de vânzare în ultimele zile din 2025 a fost chiar mai mic decât în supermarket, dar asta și pentru că 2025 n-a fost tocmai anul tomatelor, după cum au putut constata producătorii.
„Și în luna ianuarie vom avea roșii, dar suntem singurii din piață. Sunt costuri destule, să știți. Prețul e OK, să zicem”, spune Simona Radu, care vinde tomate produse în ferma familiei, situată în localitatea Obârșia, județul Olt.
Roșiile se vând cu preț mai mic decât al celor de import și chiar mai mic decât cel de anul trecut. „Primăvara este cel mai bun preț, acum nu este nici măcar la jumătate, în cazul unora. În primăvară am vândut și cu 35 lei, dar întotdeauna primăvara, când ieșim cu ele, sunt mai scumpicele. În supermarket, cele de important sunt mai scumpe, dar aici oamenii nu vin să cumpere din comoditate, cred eu ”, adaugă Simona Radu.
Cele mai scumpe roșii din ferma din Obârșia se vând cu 20 lei/kg, însă sunt și roșii la 7 lei/kg, la 10 lei/kg, la 12 lei/kg etc..
„Până la cele din primăvară nu vom avea, probabil va fi o lună între ele. Cu cele cherry cred că vom merge cel mai mult”, a mai precizat Simona Radu. Faptul că au reușit să ducă atât de mult cultura, mai ales că au mai multe tipuri de tomate, le permite să-și facă altfel calculele pentru 2026, pentru că vor ști și ce preferă consumatorii.
În nopțile geroase consumul de combustibil este important în fermele legumicole și crește considerabil costurile, însă cel mai mult plantele sunt afectate de lumina insuficientă. Este următorul pas pe care fermierii vor să-l facă, anume să suplimenteze cu lumină artificială, astfel că se va putea ajunge la producerea tomatelor pe tot parcursul anului. Problema rămâne la ce costuri și dacă acestea vor putea fi acoperite din prețul final al legumelor, pentru că și așa primele tomate sunt destinate unei piețe exclusiviste.
Fermierii fac eforturi să producă tomate cât mai devreme pentru a obține un preț bun. Acesta poate fi și 35 lei/kg, însă la poarta fermei, pentru că cei mai mulți producători nu vând direct consumatorului final, ci livrează către intermediari. Astfel se ajunge la prețuri cu amănuntul care au ajuns să-i sperie pe clienți finali, din experiența anilor trecuți un kilogram de tomate oltenești fiind cumpărate din piețe din alte județe ale țării și cu prețuri de peste 50 lei și chiar peste 60 lei/kg.
Prețul bun, care-i motivează pe producători să investească în culturile extra-timpurii, rareori se menține mai mult de câteva zile la rând. Dacă iarna este blândă, între fermierii cu investiții masive în instalații de încălzire și cei care produc și cu cheltuieli mai reduse este un decalaj în producție de o săptămână-două, iar din momentul în care cantitatea de tomate care ajung pe piață crește considerabil și prețul începe să scadă abrupt.
Soluția, pe care fermierii o știu, dar încă nu reușesc să o pună în practică la scară mare, este asocierea în cooperative și negocierea pentru ca legumele lor, inclusiv tomatele extra-timpurii produse cu costuri substanțiale, să ajungă în supermarket, unde cantitățile valorificate către consumatorul final sunt considerabil mai mari.
Se încarcă comentariile...
