Video Surpriză uriașă în programul „Usturoiul”. Județul fruntaș în care fermierii au picat pe capete controalele

Subvențiile au umplut hârtiile, dar nu și câmpurile. În județul în care au fost declarate aproape 800 de hectare cultivate cu usturoi, inspectorii spun că, în urma controalelor, „să vedem dacă ajungem la 50”.

Usturoiul de Fălcoiu, altădată renumit, se mai cultivă doar pe câteva hectare FOTO: arhiva I. Oncică

Situația este absolut o surpriză, deși „bârfe” despre cum reușesc unii fermieri să încaseze bani în programele de sprijin precum „Usturoiul” sau „Tomata” au tot fost de-a lungul anilor.

Vestea că programul „Usturoiul” va primi în cele din urmă finanțare în 2026, deși a mai fost anunțat și în 2025, dar fără să mai apară hotărârea de guvern, a venit târziu, când cei deciși să cultive usturoi aveau, foarte probabil, culturile deja înființate. Pe lângă aceștia, s-au gândit inițial să profite de oportunitate și alții, astfel că în județul Olt au ajuns la Direcția Agricolă Județeană cifre mari. 356 de fermieri au anunțat că vor cultiva usturoi pe 789 de hectare.

După anunțul de intenție, s-au pornit și controalele în teren, pe care le execută echipe mixte cu funcționari de la Direcția Agricolă și APIA (Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură). Controlul se face după ce fermierul notifică instituțiile, astfel că, din cele aproape 800 de hectare anunțate, până acum s-au primit notificări pentru controlul în teren pentru aproximativ 180 de hectare. Surpriza mare a fost ca și în cazurile acestea să se găsească majoritar loturi de teren cultivate cu usturoi care nu îndeplinesc cerințele din program.

Usturoiul de Fălcoiu, altădată renumit, se mai cultivă doar pe câteva hectare FOTO: arhiva I. Oncică

„Din 180 de hectare, avem aproximativ 43 de hectare eligibile, restul neeligibile. Nu corespund normelor. Nu sunt cel puțin 30 de fire pe metrul pătrat. Că nu mai e, că nu știu ce s-a întâmplat... N-avem ce face, dăm jos la grămadă. Are, trece, nu are, pauză”, a precizat directorul DAJ Dolj, Ion Drăgoi, pentru „Adevărul”.

Deși controlul în teren se poate realiza până în luna noiembrie, este puțin probabil ca de acum înainte să mai vină foarte multe cereri, a mai spus Drăgoi, pentru că perioada de recoltare a usturoiului este iulie-august. „Nu mai vorbim, din august încolo, de usturoi. Vorbim de iarbă, de alte treburi”, a mai spus directorul DAJ Olt.

Echipele care merg în control fac pentru fiecare lot de teren înscris în program și fotografii, se folosește și rama metrică (un instrument de măsură utilizat în agricultură și agronomie pentru măsurători și estimări de producție), astfel că rezultatele sunt greu de contestat. Nici nu se așteaptă, de altfel, reacții de acest fel, iar faptul că pentru restul de suprafață anunțată inițial nu s-au mai primit notificări este un indiciu clar. „Să vedem dacă ajungem la 50 de hectare”, a mai spus directorul Ion Drăgoi.

Cumpărătorii preferă să-l cumpere astfel pregătit FOTO: arhiva fermier Ilie Oncică

În acest an, condițiile impuse prin actul normativ au fost: minimum 3.5 tone/hectar producție recoltată și valorificată, o densitate minimă de 30 plante/m.p., cel puțin 3.000 m.p. cultivați cu usturoi (0,3 ha). Pe de altă parte, statul acordă sprijin pentru cel mult 6 hectare cultivate cu usturoi/fermier, o altă condiție de îndeplinit fiind să nu se depășească plafonul de 50.000 euro ajutoare de minimis, cumulate din diverse programe, în trei ani.

De la lansare, cu șase ani în urmă, și până în prezent, județul Olt s-a situat constant pe primul loc în topul solicitărilor sprijinului în program, anul record fiind 2024, când suprafața anunțată de către fermieri a ajuns la 1.782 de hectare, iar plățile au depășit 13 milioane de lei.

„Au pus și cu semănătoarea de porumb, la 70 cm între rânduri, ceva neserios”

În teren, echipele de control au găsit culturi cu densitate mică, explicațiile fermierilor fiind ba că au folosit erbicide care le-au distrus și cultura, ba că le-a jucat feste tehnologia, ba că vremea nu a fost propice etc..

E vorba de suprafețe de câte un hectar, două hectare, trei hectare, înființate cu scopul evident de a încasa sprijinul de 3.000 euro/hectar, fără prea mare grijă în privința producției.

Pentru a înființa o cultură de usturoi pe o suprafață de un hectar, e vorba de o cultură de care agricultorii nu au purtat prea mare grijă, cheltuielile au fost estimate de directorul Direcției Agricole la 7.000-8.000 lei, ceea ce înseamnă că din subvenția de 3.000 euro le-ar fi rămas o sumă importantă.

De practica anumitor fermieri se știe în domeniu. „Au pus și cu semănătoarea de porumb, la 70 cm între rânduri, ceva neserios”, a dezvăluit o persoană apropiată domeniului agricol. S-a folosit cea mai ieftină sămânță, la 5-6 lei/kg, în dauna celei care să asigure premisele unei producții bune, care se cumpără la 20 -30 lei/kilogram, cu speranța că „merge”.

De la sute de hectare de usturoi în comunism la Fălcoiu, la doar câteva în prezent

Localitatea Fălcoiu din județul Olt a fost renumită pentru câmpurile cu usturoi „de revistă” de la finele anilor ’80, când usturoiul cultivat pe aproximativ 300 de hectare, alături de alte produse ale celor două CAP-uri din localitate, plecau inclusiv la export.

Astăzi, cea mai mare suprafață a cultivată-o Ilie Oncică, trei hectare, iar în sat mai sunt agricultori care au înființat suprafețe mai mici, plus cei cu „petice” pentru consumul familiei.

Costurile pentru un hectar, a precizat fermierul Ilie Oncică pentru „Adevărul”, sunt însă mult mai mari decât cele amintite anterior, dacă îți dorești să faci cu adevărat cultură.

A avut cultură de usturoi de primăvară, pentru că rezistă mai mult și poate fi comercializat până târziu. Pentru soiul folosit, cantitatea necesară pentru un hectar este de aproximativ 600-800 kilograme. Anul a fost unul de excepție, a plouat la timp, n-a fost nevoie de irigații, care, dacă există această posibilitate, cresc și acestea costurile.

Cumpărătorii preferă să-l cumpere astfel pregătit FOTO: arhiva fermier Ilie Oncică

A recoltat deja usturoiul și a început și comercializarea. A obținut aproximativ 4 tone/hectar. „Cel de primăvară nu este foarte mare, dar am mers pe cultura asta pentru că se păstrează până în primăvară. Poți să-l păstrezi până în mai-iunie. Cel de toamnă, undeva în decembrie dacă nu l-ai comercializat poți să-l arunci, pentru că încolțește și se degradează”, a explicat fermierul.

Piață există, pentru că face asta de șapte ani și clienții au prins încredere. Vinde în târgurile de săptămână și în piețele din apropiere, așa că a trecut inclusiv testul cumpărătorilor avizați, oameni de la țară care deosebesc usturoiul din China de cel românesc. În cantități mari vinde în special celor care îl vor „de sămânță”, pentru a înființa la rândul lor culturi. Vinde și intermediarilor, însă tot cantități medii, în plus trebuie și împletit, pentru că și aceștia la rândul lor vizează tot piețele și târgurile, iar astfel pregătit are mai multă căutare. „Lumea vrea să vadă că e de-al nostru, românesc”, explică Oncică.

Cultura de usturoi poate fi profitabilă, spune fermierul, chiar și fără subvenție A cultivat și în 2025, când statul nu a acordat sprijin, însă cu acest sprijin le este, clar, mai ușor.

Costurile sunt considerabile, inclusiv recoltarea este costisitoare. A încercat cu un utilaj nu foarte performant, rezultatul nu a fost satisfăcător, așa că usturoiul a fost recoltat manual. Forța de muncă e scumpă și greu de găsit, iar astfel cresc costurile. Un utilaj performant l-ar costa însă 15.000 euro și la acest moment, spune fermierul, nu și-l permite.

„Anul trecut, de exemplu, n-a fost subvenție, dar eu n-am pus în baza subvenției. Ajutorul ăsta e binevenit, dar dacă nu este... Dacă vrei să ajuți agricultorul ar trebui să anunți, să existe o predicție. De regulă anunță că se dă și până publică hotărârea în Monitor ajungi în mai. Dacă te bazezi pe ce spun ei...”, a mai spus fermierul.

Cultura de usturoi presupune consecvență, susține fermierul. „Dacă ești serios și vinzi numai marfă cum trebuie, nu ai de pierdut, pe termen lung ai numai de câștigat”, a mai spus Ilie Oncică. În ultimii ani au apărut boli și dăunători noi, e nevoie de produse fitosanitare, în plus este o cultură pentru care, la cel mult doi ani, trebuie schimbat terenul. Ilie Oncică a și testat, de-a lungul anilor, diverse soiuri, pentru a vedea cum se comportă cultura, cum rezistă condițiilor din zona sa, dar și pentru a testa piața. Cumpărătorii aleg usturoiul de dimensiuni mai mari, pentru care sunt dispuși să plătească și 30 lei/kg, ar fi verdictul.

Costurile, în cazul său, sunt ceva mai mici la înființarea culturii pentru că folosește usturoiul din fermă, însă celelalte costuri au crescut, un aspect semnalat de toți fermierii, indiferent ce cultivă.

Pe viitor va fi nevoie să investească mai mult în utilaje. „Mecanizarea e soluția, forță de muncă nu mai găsești”, a mai precizat fermierul.