Cum a devenit usturoiul o cultură profitabilă. Județul unde s-a triplat suprafața într-un an. „Pun și societățile agricole”

În județul campion la înscrieri în programele „Usturoiul” și „Tomata”, suprafața cultivată cu usturoi pentru care se solicită sprijin aproape s-a triplat față de 2023. „Au început și societățile agricole să pună”, spune șeful Direcției Agricole Olt.

Fermierii au reușit să investească și în utilaje pentru recoltat FOTo: arhiva

La sfârșitul săptămânii trecute, s-au terminat înscrierile pentru programul „Usturoiul”, în Olt depunând cereri 827 de fermieri, pentru o suprafață totală de 1.782 de hectare, de aproape trei ori mai mare decât anul trecut.

Promisiunea statului este că va acorda și în acest an o subvenție de 3.000 euro/ha (cu un avans de 1.500 euro venit pe o schemă de ajutor care despăgubește fermierii afectați de conflictul din Ucraina, cunoscută drept „Cadrul temporar Ucraina”,  și o diferență de 1.500 euro ulterior), ceea ce i-a determinat pe foarte mulți fermieri să opteze pentru această cultură.

Programul „Usturoiul” este similar programului „Tomata”, avantajul în schimb fiind acela că un fermier care cultivă usturoi va fi subvenționat pentru întreaga suprafață cultivată (condiția este să cultive pe cel puțin 3.000 mp.), în timp ce la Tomata în spații protejate un fermier va primi subvenția fixă de 3.000 euro indiferent că va cultiva mai mult de 1.000 m.p.

Suma maximă pe care un fermier o poate primi ca despăgubire pentru pierderile suferite din cauza conflictului de la graniță (inclusiv acest ajutor de 1.500 euro/ha pentru cultura de usturoi) nu trebuie, în schimb, să depășească 280.000 euro.

„Probabil că e cea mai rentabilă cultură dintre toate. Cui nu-i convine să pună usturoi, mai ales dacă are și utilajele necesare? Să zicem că-l costă 1.000 euro sămânța, mai are ce cheltuieli mai are, tot rămâne cu peste 1.000 euro/ha doar din ajutor. După care se adaugă ce câștigă din vânzarea usturoiului”, este de părere Ion Drăgoi, directorul DAJ Olt.

Conform șefului DAJ Olt, mărirea considerabilă a suprafeței cultivate s-a înregistrat pentru că deja, pe lângă micii fermieri și cei cu exploatații mai mari care au făcut o tradiție din cultivarea usturoiului, sunt acum atrași inclusiv marii fermieri. „Până acum depuneau micii fermieri, care aveau 1-2 hectare, dar acum au început și societățile agricole să pună câte 7-8 hectare, chiar 10”, a completat Drăgoi. 

Județul Olt este campion, în fiecare an, și la dosare depuse în programul „Tomata”, însă în cazul culturii de tomate, unde un fermier nu poate primi sprijin pentru mai mult de 1.000 m.p., legumicultorii au căutat „artificii” pentru a primi subvenție pentru întreaga suprafață înființată. Astfel, dacă fermierul cultivă tomate în solarii pe o suprafață de două hectare, de exemplu (după cum directorul DAJ Olt spune că se întâlnesc situații), a fost nevoit să-și divizeze exploatația, acordând suprafețe în exploatare, în acte, și altor membri ai familiei. 

„Vindem la piață, mai dăm și en-gros...”

Cornelia Ciupitu, din Vădăstrița, este printre fermierii care cultivă usturoi încă din primul an al programului, atunci când doar 26 legumicultori din județul Olt s-au încumetat să se înscrie. Spune că usturoiul este doar una dintre culturi, pe lângă legumele în câmp. Este rentabil pentru că, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, a reușit să-și cumpere utilajele necesare pentru plantat și recoltat. 

„Nouă nu ni se pare munca grea, dar avem utilajele. Mai avem o mică problemă cu forța de muncă, cu oamenii, pentru că nu-i găsești, iar dacă-i găsești, îi găsești foarte greu și trebuie să le faci toate mofturile. În definitiv, muncim noi”, a explicat Cornelia Ciupitu.

Au mai fost greutăți și cu documentele, pentru că în continuare puțini sunt cei care vor să vândă (usturoiul de sămânță, de exemplu) și/sau să cumpere cu documente, iar fermierii, cu atât mai mult cei care beneficiază de subvenții, au nevoie de documente doveditoare. 

Clienții și i-au câștigat în timp. „La piață vindem. Mai dăm și en-gros, mai dăm și la kilogram. Am și posibilitatea să-l depozitez și-l vând treptat. Se caută usturoiul românesc, chiar dacă cel din import e mai ieftin”, a mai spus Cornelia Ciupitu.