Servicii incerte pentru pacienții fără venituri incluși în programele de sănătate. „Cine stabilește complicațiile?”

Modificările survenite în legislație care se aplică de la 1 august 2025 în sectorul sanitar au născut multe nelămuriri în rândul medicilor. Pentru co-asigurații rămași fără asigurare și pacienții asigurați prin prisma includerii într-un program național de sănătate anumite servicii sunt puse sub semnul întrebării.

Serviciile pentru pacienții fără venituri se limitează la boala de bază FOTO: arhiva

Pentru cel puțin două categorii de pacienți anumite servicii medicale de care aceștia beneficiau sunt puse sub semnul întrebării în această lună, după ce, la 1 august, au intrat în vigoare măsurile fiscal-bugetare adoptate de guvern. Este vorba de persoanele fără venituri cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, dar și de co-asigurații care își pierd calitatea de asigurat dacă nu încheie contract (fie în nume propriu, fie o face asiguratul la care acestea erau co-asigurat) și nu plătesc contribuția pentru a se asigura pentru 12 luni.

Sunt 58.200 de pacienți care nu realizează venituri, incluse în programele naționale de sănătate, pentru care medicii nu știu încă foarte clar dacă pot presta servicii pentru complicațiile bolii care a determinat includerea în program. La acestea se adaugă și peste 650.000 persoane co-asigurate, despre care CNAS a precizat că au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, însă, spun medicii, un comunicat nu ține loc de normă legislativă.

„Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de serviсіi medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecțiuni”, a comunicat recent casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Lămuriri s-au transmis, în cuprinsul aceluiași comunicat de presă, și cu privire la co-asigurați.

„Persoanele co-asigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu”, arată CNAS.

Lucrurile, deși pot părea clare, nu sunt, spun medicii care efectiv oferă serviciile în cabinet. Ordinul care menționează modificările lasă loc de interpretări, se plâng aceștia. Dacă inițial s-a transmis că în cadrul programelor naționale (cu excepția programului de Oncologie) se va trata doar boala care face obiectul includerii în program, ulterior se menționează și „servicii medicale cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, care stau la baza acordării serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale și altele” prevăzute a se acorda în cadrul programului de național de sănătate al căror beneficiar sunt. Medicii au interpretat că este vorba de complicațiile bolii pentru care sunt asigurați în program, însă se ridică o întrebare importantă, semnalează aceștia. Cine stabilește complicațiile?

„Cine stabilește ce se încadrează la complicații, pentru că în afară de medicamentele de diabet trebuie să-i dai și medicamente de inimă, pentru că diabetul i-a afectat inima, de circulație, pentru că i-a afectat circulația, pentru parte neurologică, i-a afectat și are polineuropatie diabetică. Dar are cineva curaj să le mai dea?”, a declarat un medic de familie, pentru „Adevărul”. Pacienții fără venituri asigurați prin program, în cazul acestui medic, sunt preponderent pacienți diabetici.

O altă nelămurire a medicilor de familie este legată de acordarea serviciilor către pacienții care își pierd calitatea de asigurat (co-asigurații).

„Au spus că la co-asigurați nu de acum, de la 1 septembrie. Cine scrie? Dați-ne și nouă scris că cu data de 1 septembrie co-asigurații care nu-și plătesc nu mai sunt asigurați. Că-mi apare mie în sistem? Îmi apare după trei luni, pot să-i dau 3 luni”, avertizează medicul.

Consecința lipsei de precizări clare poate fi refuzul medicilor de a mai elibera, de exemplu, rețete compensate către această categorie de pacienți, pentru că se tem că ulterior aceste servicii le-ar putea fi imputate, pe motiv că au fost acordate către neasigurați. „Îi îndemn să meargă să se asigure și să vină ulterior după rețetă”, explică medicul cum procedează.

Tratamentul pentru dislipidemie sau analizele mai complexe, doar pentru asigurați

Nici în cabinetul medicului diabetolog lucrurile nu sunt mai clare, iar întrebările pe care medicii le ridică pe grupurile specializate arată tocmai acest lucru.

„Din câte ni s-a transmis, ei beneficiază în continuare de rețete de diabet gratuite și cred că sunt și câteva analize de care mai pot beneficia gratuit. Hemoglobina glicozilată (HbA1c) de două ori pe an”, a precizat medicul diabetolog Anca Roman. Pentru afecțiunile care vin la pachet cu boala de bază (diabetul fiind o boală complexă, care afectează întregul organism), pacienții fără venituri vor fi nevoiți ca în continuare să se asigure pentru a se putea trata.

„Nu se vor putea trata decât dacă se asigură. Sunt pacienți neasigurați, doar că prin programul de diabet își iau rețeta de diabet”, a mai precizat dr. Roman.

Pentru că fiecare medic tratează în fapt pacientul, nu boala, serviciile necesare pacienților care suferă de diabet sunt diferite de la un bolnav la altul. Cert este că de acum pentru neasigurați diabetologul nu mai poate prescrie tratament pentru dislipidemie, sau pentru hiperuricemie. Nu mai poate prescrie analize extinse atunci când situația o impune, nu mai poate elibera bilete de trimitere pentru monitorizare către Cardiologie, Nefrologie, Neurologie etc..  „Asta nu mai putem să le dăm. Dar nici medicul de familie nu mai poate să le dea”, a mai adăugat dr. Anca Roman.

Pacienții aflați în această situație, a mai precizat medicul diabetolog, aflaseră care sunt noile condiții și au decis să plătească acea contribuție necesară pentru a se asigura pentru 12 luni.

„Poate au avut și un infarct, sau hipertensiune. Au și alte tratamente și nu-și permit să și le cumpere din lună-n lună. Adică preferă să dea 2.400 lei pe an, față de cât i-ar costa toată medicația dacă și-ar cumpăra-o, pe an”, a mai spus medicul.

Ce rămâne de asemenea de lămurit este pentru ce perioadă se vor prescrie medicamentele pentru pacienții fără venituri incluși în programul de diabet (dar este și cazul altor programe), pentru că de obicei primeau rețetă pentru trei luni.