Ce servicii medicale gratuite mai pot accesa persoanele neasigurate. Cât costă internarea unui pacient

De la 1 septembrie, pacienții co-asigurați își pierd calitatea de asigurat și vor putea beneficia de servicii decontate de Casele de Sănătate doar în baza plății contribuției. Există, însă, o serie de consultații și investigații medicale de care persoanele neasigurate vor putea beneficia, în continuare, gratuit, în special pentru depistarea precoce a cancerului sau a hepatitelor virale.

Costul serviciilor de spitalizare variază în funcție de complexitate FOTO: Pixabay

De ce servicii medicale gratuite mai pot beneficia pacienții neasigurați

Chiar dacă de la 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025 prin care au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, o parte dintre asigurați își vor pierde calitatea de asigurat (co-asigurații), iar alte categorii din rândul celor asigurate fără contribuție vor intra, începând cu aceeași dată, în categoria persoanelor asigurate care contribuie la FNUASS, trebuie menționat că în continuare anumite servicii medicale se acordă în sistemul de stat și persoanelor neasigurate. Pentru a avea acces la aceste servicii, este necesară înscrierea pe lista unui medic de familie, care poate elibera un bilet de trimitere special pentru neasigurați în caz de suspiciune oncologică sau de hepatită virală.

Este vorba, așa cum precizam mai sus, de serviciile medicale oferite pentru situațiile în care viața pacientului este pusă în pericol sau acesta se află într-o situația de progresie ireversibilă a bolii dacă nu se intervine. Tot neasigurații vor benefica în continuare de serviciile medicale necesare până la diagnosticare în cazul suspiciunii unei boli oncologice, dacă aceasta se confirmă pacientul fiind ulterior înrolat în programul oncologic și beneficiind de calitatea de asigurat în programul național.

Pacienții din programul oncologic beneficiază de servicii medicale pentru tratarea cancerului, dar și de servicii pentru alte afecțiuni care pot să apară în această perioadă, ceea ce nu se întâmplă cu pacienții din alte programe.

„Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naţionale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de serviсіi medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni”, potrivit CNAS.

Ce analize sunt gratuite pentru persoanele neasigurate în sistemul de sănătate:

- urgențe medicale;

- servicii pentru supravegherea și depistarea bolilor cu potențial endemo-epidemic;

- consultații pentru supravegherea evoluției sarcinii și lăuziei;

- consultații pentru depistarea afecțiunilor oncologice;

- proceduri diagnostic pentru depistarea afecțiunilor oncologice precum și servicii medicale în scop diagnostic - caz, acordate inclusiv prin asistență medicală mobilă - pentru depistarea precoce a cancerului mamar și de col uterin.

Calitatea de pacient asigurat oferă, pe lângă serviciile decontate în România, și posibilitatea tratamentului în străinătate, în anumite condiții.

O zi de internare pentru pacientul neasigurat se taxează diferit

Peste 650.000 pacienți care puteau beneficia de servicii medicale decontate de către CAS în baza calității de co-asigurat pierd acest drept dacă nu decid ca în continuare să se asigure, plătind contribuția. Noțiunea de co-asigurat dispare de la 1 august 2025, însă co-asigurații pierd dreptul la serviciile medicale decontate începând cu 1 septembrie 2025 (au o lună de grație, în acest interval putând decide, fie aceștia în nume propriu, fie persoana care îi are în întreținere, să plătească o contribuție – contribuția calculată la 6 salarii minime pe economie -, integral sau în tranșe, care reprezintă asigurarea pentru un an, suma totală de achitat fiind de 2.430 lei).

Dacă aleg să nu facă acest lucru și au nevoie de servicii medicale, vor fi nevoiți să achite contravaloarea celor mai multe servicii.

În ce condiții este gratuită spitalizarea pentru neasigurați

Dacă în schimb se prezintă la spital cu o urgență medico-chirurgicală, pot beneficia, în spitalele de stat, de tratament gratuit până la stabilizarea stării de sănătate. De la acest moment, dacă este nevoie de acordarea în continuare de servicii medicale, pacientul va fi nevoit să plătească costurile aferente spitalizării.

Conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1091/2006, o urgență este „situația care implică o alterare acută a stării de sănătate, cu risc vital real sau potențial, ce necesită intervenție medicală imediată pentru a preveni decesul sau agravarea ireversibilă a bolii”.

Prin urmare, urgența durează atât timp cât pericolul vital sau riscul de agravare acută sunt prezente, după stabilizare starea pacientului nemaifiind considerată urgență.

În practică, urgențele durează între 24 și 72 ore, dar perioada poate fi și mai lungă dacă vorbim de cazurile tratate în secția de Anestezie-Terapie Intensivă. Important de reținut este faptul că spitalul va trebui să justifice medical urgența.

Dacă după depășirea riscului vital/riscului de agravare ireversibilă a bolii pacientul are în continuare nevoie de îngrijiri medicale, zilele care se scurg de la acest moment vor fi zile de spitalizare pentru care pacientul trebuie să suporte contravaloarea serviciilor de care beneficiază.

Cât costa o zi de spitalizare la stat pentru pacienții neasigurați CNAS

Costul unei zile de spitalizare pentru pacienții care nu au calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate poate fi diferit de la un spital la altul, chiar dacă vorbim de spitale de același rang (spital județean, spital municipal, spital clinic etc.). Costurile pe care pacienții neasigurați le achită (în cazul pacienților asigurați, în spitalele de stat, aceste costuri fiind suportate integral, sau cu o coplată care poate varia între 5 și 10 lei, de către spitalul care este finanțat pentru aceste servicii prin CNAS) includ cazarea, hrana, investigațiile medicale și medicamentele, precum și îngrijirea.

Diferențele între spitale intervin având în vedere nivelul dotărilor și al echipamentelor medicale, numărul de cadre medicale și nivelul de salarizare local, cheltuielile operaționale locale (chirii, utilități, consumabile etc.), politica privind recuperarea costurilor etc..

Spitalele au obligația de a afișa pe site-ul propriu tarifele pentru spitalizare practicate, astfel că acestea pot fi consultate.

Tarifele minime depășesc 200 lei/zi pentru spitalizarea în secțiile de cronici sau specialitățile de bază și pot ajunge și chiar depăși 3.000 – 4.000 lei în secțiile complexe (chirurgie cardiovasculară, ATI, Boli Infecțioase etc.)

La Spitalul Clinic Județean Mureș, conform datelor de pe site-ul unității sanitare, în 2025 cel mai mare tarif este cel de la nivelul secției ATI – 2.740 lei. La Oftalmologie o zi de spitalizare costă 1.220 lei, la Endocrinologie – 374 lei, la Pneumologie – 364 lei, iar la Ortopedie și traumatologie – 229 lei/zi.

La Spitalul Județean de Urgență Neamț, o zi de spitalizare la Endocrinologie costă de aproape trei ori mai mult decât la SJU Mureș, anume 980,29 lei, în schimb tariful pentru spitalizarea la Oftalmologie este comparabil – 1.233 lei. O zi de spitalizare la Neurochirurgie costă 1.159,88 lei, la Obstetrică-ginecologie – 867,16 lei, la Chirurgie generală – 630,69 lei, la Dermatovenerologie – 663,47 lei etc..

Cât costă o zi de internare la privat

Pentru serviciile oferite în spitalele private costurile pentru o zi de spitalizare pot fi, și de obicei sunt, peste cele din sistemul de stat, asta pentru că legea permite acestor furnizori de servicii medicale să includă în costuri, chiar și în cele oferite pacienților asigurați (de aceea pentru o intervenție care la stat pe pacient nu îl costă nimic, la un spital privat pacientul plătește un cost extra), cheltuieli pe care spitalul le are și care nu sunt acoperite de tariful decontat de către CJAS (dacă e cazul).

O bună parte din costul spitalizării într-o unitate privată îl reprezintă costul cazării cu un grad ridicat de confort, în condițiile în care în cazul confortului standard vorbim de salon cu minimum trei paturi, grup sanitar propriu, fără dotări suplimentare (televizor, radio, telefon, frigider etc.). Chiar și spitalele de stat pot oferi servicii de cazare cu grad ridicat de confort, însă acestea nu pot practica, conform actelor normative în vigoare, un cost suplimentar mai mare de 300 lei/zi. În schimb, în privat nu se impun astfel de limitări.

Pentru o cameră standard, în spitalele private pacienții pot achita între 375 și 700 lei/zi (cazare, masă și supraveghere medicală standard), iar prețul poate sări de această sumă pentru camere VIP. Pentru investigații, tratament și intervenții se adaugă alte costuri, care pot duce suma totală de la 1.500 – 3.000 lei/ zi în cazul unor afecțiuni nu foarte complicate, dar pot și depăși lejer 4.000 lei/zi dacă e vorba de intervenții chirurgicale, investigații imagistice complexe, servicii de anestezie și terapie intensivă etc..