Gripa aviară, pericolul care se răspândește rapid în Europa. Măsuri de luat în gospodărie și localitățile cu risc ridicat

Autoritățile sanitare-veterinare avertizează asupra pericolului răspândirii gripei aviare, după ce au fost raportate focare în 30 de țări. Sute de exploatații, atât comerciale, cât și gospodării ale populației, au fost afectate, gripa aviară fiind semnalată și în România, în județul Tulcea.

Păsările sălbatice infectate pot răspândi virusul FOTO: arhiva/APM Olt

La nivel european au fost raportate focare de gripă aviară înalt patogenă în 30 de țări, fiind afectate 283 de ferme de păsări domestice și 619 cazuri la păsările sălbatice, informează, miercuri, 6 noiembrie 2024, specialiștii Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Olt. În ultimele două săptămâni au fost înregistrate focare în 25 de exploatații comerciale din șapte state membre ale Uniunii Europene, iar în România, în această perioadă a fost înregistrat în județul Tulcea un focar la o exploatație noncomercială de păsări, mai precizează DSVSA Olt.

Autoritățile avertizează, în acest context, crescătorii de păsări să adopte o serie de măsuri de prevenire a contactului păsărilor domestice cu cele sălbatice. 

Pentru exploatațiile comerciale autorizate și înregistrate sanitar-veterinar se impune reactualizarea măsurilor generale şi specifice de biosecuritate aplicate, în timp ce proprietarii care cresc păsări pentru consum propriu sunt la rândul lor avertizați asupra pericolului, recomandându-li-se să adopte o serie de măsuri.

Iată ce măsuri recomandă medicii veterinari pentru a feri gospodăria de gripa aviară:

– separarea speciilor de păsări în cadrul gospodăriei, în măsura posibilităţilor, a raţelor şi gâştelor de alte păsări domestice ;

- creșterea păsărilor în spații închise ;

– furajele trebuie ținute în spații închise acoperite și în timpul depozitării trebuie asigurat să nu aibă acces păsările sălbatice ;

- se interzice adăparea păsărilor domestice cu apă din rezervoarele de apă de suprafaţă accesibile păsărilor sălbatice ;

– așternutul trebuie să fie depozitat în spații închise acoperite sau acoperite să nu aibă contact cu păsările sălbatice ;

- limitarea accesului uman în zonele de creștere, se va evita intrarea mai multor persoane în zona de exploatare a păsărilor domestice, mişcările limitându-se la o singură persoană ( proprietarul exploataţiei) ;

- prevenirea contactului cu alte animale, se va avea în vedere prevenirea contactului cu alte specii de mamifere, inclusiv rozătoare şi alte animale de companie ;

- se vor aplica măsuri suplimentare de evitare a introducerii/diseminării unei eventuale infecţii prin folosirea unei încălţăminte diferită în spaţiul de exploatare a păsărilor domestice sau a unui amplasament special amenajat pentru dezinfecţia încălţămintei ;

- prevenirea oricărui contact direct şi indirect între păsările sălbatice vii, în special cele de apă, şi păsările domestice şi alte păsări, în special raţele şi gâştele . Astfel, va trebui limitat pe cât posibil accesul tuturor păsărilor domestice şi sălbatice captive la luciuri de apă, lacuri, bălţi, râuri şi orice altă amenajare hidrologică artificială şi naturală ;

– obligativitatea de a anunța imediat medicul veterinar din localitate în caz de îmbolnăvire sau mortalitate la păsări.

14 localități cu risc ridicat, în Olt

Pentru că pericolul îmbolnăvirii păsărilor domestice vine din potențialul contact al acestora cu păsările sălbătice, DSVSA informează că monitorizarea păsărilor sălbatice intră și în sarcina administratorilor fondurilor cinegetice, fiind vizate în special zonele în care păsările staționează, orice modificare a stării de sănătate sesizată în cazul păsărilor raportându-se către DSVSA. 

„În acest context epidemiologic al evoluţiei gripei aviare, a depistării unui număr mare de cazuri de gripă aviară înalt patogenă la păsările sălbatice, precum şi a faptului că un număr mare de păsări sălbatice străbat teritoriul României folosind culoarul panono-bulgar de migraţie, se impune respectarea programului de monitorizare și supraveghere a influenței aviare la păsările domestice (galinacee și palmipede) din exploatațiile comerciale și exploatațiile non-profesionale din localitățile țintă stabilite prin analiza de risc”, se mai menționează în comunicatul DSVSA Olt.

În județul Olt au fost identificate 14 localități țintă situate pe cursul râului Olt de la nord la sud, respectiv : Vulturești, Verguleasa, Pleșoiu, Curtișoara, Slătioara, Milcov, Drăgănești, Farcașele, Stoenești, Rusanești, Tia Mare, Izbiceni, Corabia, Ianca. În aceste localități vor fi supravegheate nu doar exploatațiile comerciale și gospodăriile populației, ci și păsările sălbatice. Concret,  se va proceda la inspectarea periodică a habitatelor păsărilor  și la prelevarea de probe de la păsările bolnave sau moarte domestice și salbatice din speciile țintă.

„Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă şi al cetăţenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate, anunţarea imediată a serviciilor veterinare despre mortalităţile la păsări şi la respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorităţi pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul ţării noastre”, este apelul medicilor veterinari.

Gripa aviară - ce este, cum se răspândește, care sunt simptomele

Gripa aviară este o boală produsă de un virus, care îmbolnăveşte curcile, găinile, fazanii, potârnichile, raţele, gâştele, păsările acvatice şi migratoare. Boala se răspândeşte foarte repede şi afectează un număr mare de păsări.

Păsările migratoare şi în special cele acvatice sunt considerate rezervorul natural de virus pentru gripa aviară, conform informațiilor disponibile pe site-ul DSVSA.

Boala se transmite de la păsările migratoare, de la păsările bolnave, cadavrele, secreţiile şi excreţiile păsărilor infectate, apa, furajele, echipamentele, adăposturile şi mijloacele de transport care au fost în contact cu virusul. Cu cât contactul dintre păsările eliminatoare şi cele receptive este mai strâns, cu atât mai uşor se poate transmite infecţia direct.

Specialiștii explică și cum recunoaștem păsările afectate, insistând asupra necesității raportării acestor cazuri către medicul veterinar. Păsările bolnave nu mai mănâncă, stau ghemuite cu aripile căzute, au creasta şi bărbiţele umflate, de culoare roşu închis, au pete vinete pe picioare şi scurgeri de secreţii din cioc şi nări. De asemenea, capul şi gâtul sunt umflate, colorate violet, pasărea nu poate să respire, are diaree şi pot apărea tremurături ale capului, răsucirea gâtului şi paralizii.