Fenomenul „Purple Drank” și riscurile pentru sănătate. Medicamentele pe care adolescenții le folosesc. „Aleargă după o himeră”

O serie de medicamente utilizate pe scară largă, multe dintre acestea care se pot cumpăra fără rețetă, sunt folosite de către unii adolescenți în scop recreativ. Fenomenul este cunoscut sub diverse denumiri și poate pune chiar viața în pericol.

Anumite medicamente pot fi procurate din farmacie fără probleme FOTO: arhiva

O listă întreagă de medicamente care conțin codeină și care se comercializează fără rețetă sau cu rețetă simplă sunt folosite aproape în mod uzual de către unii adolescenți, cu riscuri majore pentru sănătate. Semnalul de alarmă a fost tras de expertul antidrog Cătălin Țone, acesta avertizându-i, într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, pe părinți și profesori asupra comportamentelor cunoscute sub diverse denumiri, precum „Purple Drank”, „Lean” sau „Syrup”.

„Atenție, părinți și cadre didactice!

Unii adolescenți consumă în scop recreativ anumite medicamente care conțin codeină și se comercializează fără rețetă sau cu rețetă simplă”, a precizat Țone, redând și lista medicamentelor care pot constitui o problemă reală în cazul în care nu sunt folosite pentru scopul în care au fost create.

Tusocalm, Tusemil, Codethyline, Calmaforte, Eferalgan Codeine, Panadeine, Nurofen Plus, Codamin P, Paradoren, Ultracod, Parabine (comercializat de Torrent), Solpadeine Duo și Paxin sunt medicamente care pot fi procurate relativ ușor și care, în diverse combinații și cantități, sunt folosite ca drog. Comportamentul este popularizat prin versurile anumitor interpreți de hip-hop (iar autorul avertismentului îl menționează în acest sens pe Destroy Lonely, artistul care l-a îndemnat pe adolescentul de 15 ani să sară de pe scenă la festivalul „Beach, please!”, rezultatul fiind rănirea gravă a minorului).

Codeina, substanța activă pentru care adolescenții cauză medicamentele mai sus menționate, este folosită pentru tratarea durerii moderate, a tusei persistente (în siropurile antitusive) etc.. Uneori aceasta se regăsește în combinație cu paracetamol, ibuprofen, cafeină sau prometazină. Ce caută adolescenții consumând medicamente cu codeină este efectul euforic sau de relaxare (similar cu alte opioide) pe care acestea îl determină. Astfel încearcă să facă față stresului sau anxietății, presiunii exercitate de grupul de prieteni sau își satisfac curiozitatea inspirată de muzica pe acre o ascultă, de filme sau de postările de pe rețelele sociale.

Comportamentul lor are însă riscuri majore pentru sănătate, de la dependență (fizică și psihică), probleme de concentrare, somnolență, rezultate școlare slabe și până al interacțiuni periculoase cu alcool sau droguri, afectare hepatică (mai ales în combinație cu paracetamol) și chiar supradoză care poate determina decesul.

Cătălin Țone îi îndeamnă pe părinți să supravegheze medicamentele din casă și să fie vigilenți la schimbările de comportament pe care le pot avea copiii lor, precum somnolență, iritabilitate sau izolare. De asemenea, dacă observă astfel de semne, să fie deschiși și să apeleze la un medic sau la psiholog.

„Ajung la un moment dat la supradoză”

Medicul psihiatru Amalia Săndulescu spune că astăzi preparatele de ibuprofen și paracetamol în asociere cu opioide se eliberează pe formular securizat, accesul nemaifiind la fel de facil. Cu toate acestea, medicamentele menționate mai sus, certifică medicul, sunt folosite și ca substanțe de abuz.

De obicei cei care le folosesc în acest scop apelează la diverse combinații. „Se iau în combinație cu mai multe substanțe. De exemplu, dacă iau ceva stimulent, de tipul  amfetamină, metamfetamină, neutralizează efectele psihostimulante ale amfetaminicelor cu benzodiazepină sau cu alcool, or cu opioid, care au efect în contrabalans”, explică dr. Săndulescu.

Unul dintre cele mai de temut efecte care pot să apară însă este detresa respiratorie, urmată de stopul cardiovascular, pentru că deprimă foarte mult activitatea centrilor nervoși, atât cardiovasculari, cât și respiratori. „Mulți mor prin supradoză”, precizează medicul.

La supradoză se ajunge ca urmare a toleranței la medicamentul sau combinațiile folosite. „Una dintre trăsăturile generale ale dependenței este toleranța, adică creșterea cantității de substanțe pentru obținerea aceluiași efect obținut la primul consum. De fapt, rămâne ca și dominantă prima experiență cu o substanță și toată lumea încearcă să o repete, aleargă după o himeră. Nu se mai replică aceeași stare și atunci, din dorința de a obține același efect ca la prima utilizare, crește cantitatea de substanță, crește constant, și ajung la un moment dat la supradoză”, a explicat dr. Amalia Săndulescu. Se mai întâmplă uneori, când întrerup brusc consumul și au o perioadă de abstinență de ceva timp, să se întoarcă la consum și  să reia consumul cu aceeași doză pe care au folosit-o ultima dată. „Centrii aceia sunt desensibilizați, este prea mult, apare supradoza, iar mulți dintre consumatorii de opioid din cauza aceasta mor”, a mai spus Săndulescu.