Din Anglia, direct în inima Oltului. Doi tineri au lăsat străinătatea pentru a deveni „regii căpșunilor” la Strejești

Doi olteni s-au întors după cinci ani din străinătate și și-au înființat, cu banii munciți din greu, o fermă de căpșuni în județul Olt. Reușesc să pună, astfel, pe piață primele fructe din sezon. „Vindem în fiecare primăvară câteva tone fără să ducem o căpșună la piață”.

Cristina muncește acum în propria fermă de căpșuni FOTo. Alina Mitran

Ferma de căpșuni din Strejești, Olt, a reușit să le aducă proprietarilor, soții Cristina și Florinel Mădularu, profit încă din primul an. Au înființat-o cu șase ani în urmă, cu banii câștigați muncind din greu în Anglia. Nu aveau de gând să se întoarcă, însă după cinci ani de străinătate ceva s-a întâmplat acasă și pentru a fi alături de un membru al familiei și-au schimbat planurile.

Cu banii economisiți au construit primul solar, investind aproximativ 10.000 euro. Ulterior l-au construit și pe al doilea, iar acum cultivă căpșuni în solar și în aer liber, primele fructe culese reușind să le pună pe piață chiar de la începutul lunii aprilie. În acest an lucrurile s-au schimbat puțin, vremea rece întârziind coacerea cu aproape o lună. Chiar și așa, căpșunile de la Strejești sunt printre primele aduse pe masa cumpărătorilor.

„Trebuie să vinzi ce se caută”

Florinel Mădularu n-a mai făcut anterior agricultură. A lucrat foarte puțin timp, în Anglia, nici două luni, într-o fermă, după care a găsit un loc de muncă mult mai bine plătit în curierat. Soția sa, în schimb, a lucrat un an și jumătate într-o seră de căpșuni și zmeură și o perioadă și mai mare într-o seră de flori.

Ceea ce au reușit împreună la Strejești s-a dezvoltat după planul soțului. A studiat întâi de toate preferințele consumatorilor și s-a gândit că afacerea lui ar trebui să răspundă acestei întrebări: ce vor oamenii? Iar căpșunile și cireșele le-a găsit printre preferate, așa că la ele s-a oprit.

Cei doi soți încearcă an de an soiuri noi FOTo. arhiva personală

„Dacă vrei să reușești ceva, trebuie să vinzi ce se caută. Și în zona asta era nevoie, cererea era mare și am zis că dacă cererea e mare, să avem o ofertă pe măsură”, a dezvăluit fermierul. Primul solar construit are 600 metri pătrați. A mers atât de bine vânzarea în primul an încât cumpărătorii veneau la poartă, le întindeau banii și nu mai aveau căpșuni să le dea. Așa l-au construit și pe al doilea, de 800 de metri pătrați, și mai plantează și în aer liber căpșuni pe încă o jumătate de hectar.

Cerere este în continuare și probabil că dacă ar produce și mai mult ar reuși să vândă tot, doar că forța de muncă e greu de găsit. „Sincer, ne extindem doar dacă o să reușim să găsim forță de muncă disponibilă măcar pe șase luni din cele 12 ale unui an”, mai spune fermierul.

Cireșii în spațiu protejat, următoarea etapă

Și pentru că din studiul de piață a reieșit că cireșele sunt de asemenea fructe căutate, a plantat și cireși, fructele le va culege în aproximativ două săptămâni. Planul este însă ca într-unul dintre solarii să planteze, alături de căpșuni în sistem suspendat (sistem pe care îl va construi în această vară), și 150 de cireși.

Florinel Mădularu are în plan să planteze cireși în solar FOTO: arhiva personală

„Eu vreau să vând cireșe românești în luna aprilie, începând cu 1 aprilie, odată cu căpșunele noastre. Sunt câteva soiuri de cireș intensiv care se cultivă exact ca și vița de vie, pe sârmă și direcționați”, explică Florinel Mădularu. A studiat totul în detaliu și este convins că lucrurile vor merge bine.

„Plantăm în fiecare an”

Pentru fructele care le aduc primăvara profit este muncă tot timpul anului. După recoltare plantele sunt scoase și plantate din nou în toamnă. „Toate plantele noastre sunt tinere, plantăm în fiecare an”, mai spune fermierul. Îi place de asemenea să încerce diverse soiuri. A făcut în Anglia două cursuri și a obținut atestat pentru a putea aplica produse de protecție a plantelor. Este singura persoană care aplică tratamentele în ferma sa, tratamente care se fac cu mult timp înainte de cules.

„Tratamentele sunt în primul rând preventive, făcute de mine și numai de mine. (...) Noi începem foarte devreme cu lucrul la căpșuni, încă din luna ianuarie. Apoi plantele trebuie într-adevăr tratate. Noi la recoltat, înainte de a începe recoltarea cu cel puțin 10 zile, avem un aparat cu care se testează toate fructele, toate legumele, chiar și apa și carnea. Și începem tratamentele, terminăm tratamentele și începem testarea fructelor. În momentul în care testarea fructelor e ok mai așteptăm iarăși câteva zile - o săptămână și începem recoltatul. După ce am început recoltatul, cu tratamentele deja s-a terminat”, dă asigurări fermierul. Florinel Mădularu invită reprezentanților instituțiilor de control să facă prelevări de probe, necesitatea ca astfel de voci cu autoritate să se pronunțe cu privire la siguranța produselor fiind resimțită de toți producătorii de hrană care respectă regulile.

Căpșunile rămân printre cele mai căutate produse FOTO: arhiva personală Cristina Mădularu

După ce se termină recoltarea, plantele se scot și solariile se închid timp de o lună de zile, când sunt temperaturi de cuptor, se dezinfectează, după care în a doua parte a lunii august începe din nou plantarea pentru cultura de anul următor.

Cel mai mult se bucură că, din 12 luni pe an, lucrează, spune, aproximativ jumătate din timp.

„Mie îmi place să spun 6 luni de ce? Că sunt stăpân pe timpul meu, pot să fac ce vreau, când vreau și cum vreau în proporție de 80%. Mai sunt cei 20% care îmi impun anumite perioade pentru plante”, mai spune fermierul.

Fructele – vândute de acasă și livrate în trei orașe apropiate

„Reușim să vindem în fiecare primăvară câteva tone de căpșune fără să ducem nici o căpșună la piață. Doar livrare directă în trei orașe - Drăgășani, Slatina și Craiova - și vânzare de la poartă, fiindcă avem foarte mulți clienți care abia așteptă să oprească să cumpere căpșunele noastre”, mai spune fermierul. A încercat, la un moment dat, să încheie o înțelegere cu o rețea de magazine, însă a ajuns la o concluzie amară. „Ei dintr-un sandwich vor să mănânce felia de salam și o felie de pâine și mie să-mi ofere doar ce rămâne, o felie de pâine, pentru munca mea. Și am zis - mă limitez, produc mai puțin dar îmi apreciez munca și vând la adevărată valoare”, a mai precizat fermierul.

Cumpărătorii încep să facă diferența între un produs de calitate, proaspăt, și fructele culese înainte de coacere pe care le găsesc în magazine, așa că după ce au dat 7-8 lei pe o caserolă de 500 grame în supermarket pe fructele aduse din import și le gustă și pe cele ale soților Mădularu le aleg pe cele din urmă, chiar dacă acestea costă 20 lei aceeași cantitate.

„Doar miroase ce înseamnă o căpșună, nu mă întreabă că de ce e 20 de lei la mine și în magazin 8 lei, niciodată”, a mai precizat fermierul.

„În Anglia nu aveam voie să ne atingem de o căpșună”

Cristina Mădularu a lucrat în agricultură și în Anglia. Prima experiență, peste un an și jumătate, a fost în serele unui portughez. Cultiva zmeură și căpșuni și era atât de drastic încât le-a transmis lucrătorilor că „zboară” dacă-i vede că gustă din fructe.

„Ne-a zis așa: dacă vă prind că mâncați o căpșună, o băgați în gură, vă zbor pe toți! Nu aveam voie să mâncăm. Dacă voiam, îi plăteam lui seara sau ne oprea contravaloarea din salariu ca să ne dea o caserolă de căpșuni”, și-a amintit Cristina.

Cristina a lucrat și într-o seră de flori în Anglia FOTO: arhiva personală

După experiența în sera portughezului, în care lucrau doar români, a urmat o alta mult mai plăcută, în serele de flori. „Am lucrat apoi pentru un italian. Era mult mai bine. De drag munceam la flori. Puneam etichete, le curățam de buruieni, le curățam de uscături, le puneam pe cărucioare și asta era tot”, a continuat Cristina Mădularu.

Din salariul pe care îl câștiga Cristina în Anglia cei doi plăteau cheltuielile, iar salariul soțului, mai mare, îl economiseau. Astfel și-au permis să devină stăpâni pe munca lor și să se bucure astăzi de proiectul construit cu mâinile lor de la zero.