Seceta, la următorul nivel. Fermierii cer declararea unui județ drept zonă calamitată. „E crunt. Până la 100 cm nu dai de apă”

Zeci de fermieri care exploatează suprafețe întinse de teren agricol au înaintat o adresă către mai multe instituții prin care cer declararea județului Olt drept zonă calamitată de secetă. La Direcția Agricolă Județeană s-au primit documente prin care se solicită verificarea a peste 160.000 ha.

Producție mică de floarea soarelui din cauza secetei FOTo: arhiva

Peste 50 de fermieri care exploatează , cumulat, peste 100.000 hectare de teren agricol au înaintat luni, 12 august 2024, o adresă către mai multe instituții județene și naționale prin care cer declararea județului Olt drept zonă calamitată de secetă. 

„Având în vedere situația dificilă a agriculturii din cauza secetei extreme din județul Olt, care a distrus total culturile de primăvară (porumb, floarea soarelui, mazăre, năut etc.), iar culturile de toamnă (grâu, orz, rapiță) au fost grav afectate, noi, fermierii din județul Olt, vă solicităm să declarați județul Olt zonă calamitată.

De asemenea solicităm și o întâlnire a fermierilor din județul Olt cu domnul ministru Florin Ionuț Barbu la o dată ce va fi stabilită ulterior.

Solicităm măsuri urgente pentru a salva situația disperată a fermierilor”, se menționează în cuprinsul adresei.

Pe acest document și-au pus semnătura peste 50 de reprezentanți ai fermelor mari și mijlocii din județ reunite în Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din județul Olt.

Fermierul Teiu Păunescu, inițiatorul demersului, susține că declararea județului Olt zonă calamitată de secetă i-ar ajuta la acest moment foarte mult și pe micii fermieri care nu au reușit să anunțe autoritățile în termenul stipulat de actele normative și să solicite evaluarea suprafețelor agricole calamitate de secetă. Reamintim că fermierii care au suferit pierderi cauzate de lipsa apei în sol au avut posibilitatea să depună, până la date de 2 august, adrese către primării pentru suprafețele cultivate cu păioase, totodată având obligația să păstreze după recoltare anumite suprafețe martor pentru ca echipele de control să poată evalua gradul de afectare. De asemenea, până la mijlocul lunii septembrie se pot depune documentele pentru suprafețele cultivate cu culturi de primăvară. 

„Niciodată nu am fost în situația în care suntem acum, să nu avem apă în profunzime.  O parte din fermierii mici n-au știut să-și facă hârtiile la timp, de declarare a zonei calamitate. Și nu e normal, nu e dreptate, întrucât tot județul a fost afectat. E adevărat, sunt două-trei insulițe care au avut noroc și au primit ceva ploi. Dar sunt foarte mici insulele în județul Olt, în rest totul este ars. Și acolo unde a dat ploaie, în județul Olt, proumbul înviase, dar căldura mare l-a distrus și pe el. Au fost două elemente care au distrus tot: lipsa apei și temperaturile mari care au atins 40 de grade anul ăsta. (...) N-am avut niciodată sub patru tone la porumb, în zona noastră, și acum avem zero. Floarea soarelui - se fac câteva sute de kilograme, de la două-trei sute, până la ușor peste o tonă, care sunt mai norocoși, dar, am aflat un amănunt de la un procesator, că nu se poate procesa, e foarte măruntă floarea”, a declarat fermierul Teiu Păunescu, pentru „Adevărul”.

Lipsa apei din sol au constatat-o și specialiștii Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice Olt, cu ocazia analizelor de sol realizate pentru diverși beneficiari. „Până la 100 de centimetri nu dai de apă. E crunt”, spune directorul acestei instituții, Raul Rotea.

„Ne uităm pe cer să vină ploaia”

Fermierii spun că la culturile de toamnă au înregistrat pagube, însă nu în proporție atât de mare cum este cazul culturilor de primăvară. Teiu Păunescu apreciază că la grâu a obținut o producție care se situează la 60% din producția de anul trecut, iar la rapiță, acolo unde nu a fost nevoit să renunțe la cultură și să o înlocuiască, producția a fost de 50% comparativ cu cea de anul trecut. Fermierul susține că nu poate fi vorba doar de un interes al marilor fermieri în ceea ce privește demersul inițiat, pentru că  „toți suntem afectați”.

Într-o situație aproape similară s-ar afla mare parte dintre fermierii din Teleorman și Dolj, dar și cei din sudul județului Argeș.

Problemele nu se vor încheia însă odată cu recoltatul, pentru că un alt necaz al fermierilor este și acela că nu pot pregăti terenul pentru următoarea cultură, din cauza deficitului de apă din sol. 

„Tot ce a fost după grâu și rapiță am reușit să pregătim, 2.000 hectare din 4.000 am prins, dar ce avem după porumb, floare și fixatoare de azot nu putem să ne atingem de teren. Ne uităm pe cer să vină ploaia. Fără ploaie punem în pericol anul care vine”, a adăugat Teiu Păunescu.

Pentru a trece cu bine anul mulți fermieri se vor împrumuta, însă dacă și anul următor va fi marcat de secetă, mai spune fermierul, mulți vor ajunge în situația de a-și vinde terenul pentru a-și putea plăti datoriile, iar de la 7.500 euro/ha, la cât a ajuns prețul mediu pentru zona Oltului, s-ar putea ca unii să fie nevoiți să vândă și cu 2.000 euro/ha, crede Păunescu.

„Dezechilibrul e mare. Noi 100.000 miliarde lei vechi suntem nevoiți să împrumutăm de la bănci ca să putem trece peste acest an, să funcționăm, să plătim arenda la parametri normali, să putem să instalăm noile culturi. Îngrășămintele sunt în sol, au rămas, nici nu s-au dizolvat, granulele le vedem că sunt și acum intacte. Vom cheltui cât putem de puțin, dar trebuie să însămânțăm, trebuie să avem sămânță, trebuie să punem un minimum de îngrășăminte, trebuie salarile plătite, motorina trebuie plătită, astea sunt cheltuieli pe care nu le putem ocoli”, a mai spus fermierul. 

Cereri de despăgubiri pentru 166.000 hectare, dar lista rămâne deschisă

În cazul în care autoritățle vor da curs demersului solicitat de fermieri, instituțiile care la acest moment controlează în teren corectitudinea celor declarate de fermieri cu privire la  suprafețele calamitate vor fi scutite de această etapă. Pentru a declara zona calamitată este nevoie de o informație-cheie, care să fie oferită de către Adminitrația Națională de Meteorologie, respectiv mențiunea că în zona vizată s-a instalat seceta pedologică. 

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, șansă la a primi despăgubiri pentru pierderile suferite au acei fermieri care au depus cererile în termen și îndeplinesc și celelalte condiții impuse.

La Direcția Agricolă Județeană Olt au fost depuse solicitări, până în prezent, pentru aproximativ 166.000 hectare cultivate și afectate de secetă, conform directorului Ion Drăgoi. Dintre acestea, aproximativ 40.000 sunt pentru culturile de păioase și rapiță, însă pentru doar 15.000 hectare din totalul de 40.000 a existat la controlul în teren și suprafața martor, astfel încât să poată fi stabilit gradul de afectare. 

Fermierii care au culturi de primăvară afectate au termen în continuare, până la mijlocul lunii septembrie, să depună cereri. Până la această dată, a mai spus directorul DAJ Olt, au fost verificate în teren 72.000 hectare.