Cazul polițistei agresate în noaptea de Înviere. Sindicatul Europol acuză IPJ Olt că a încercat mușamalizarea cazului: „A fost victima unei hărțuiri psihologice”

O polițistă din Olt a fost agresată în timpul unei intervenții în noaptea de Înviere, însă cazul de ultraj a fost sesizat parchetului mult mai târziu decât prevede procedura. Sindicatul Europol acuză IPJ Olt că a încercat mușamalizarea cazului și a orchestrat ulterior declarațiile polițistei.

În noaptea de Înviere, în luna aprilie a acestui an, o polițistă care se afla în misiune de asigurare a ordinii și liniștii publice alături de un alt coleg a fost agresată de un bărbat recalcitrant. O patrulă a ajuns în zona unei biserici în urma unui apel la 112 în care era semnalat faptul că un bărbat se manifestă violent și amenință cu o sticlă spartă.

Ajunși la fața locului, polițiștii, agentul de poliție Cristina Zamfir împreună cu un alt coleg, au vrut să-l încătușeze pe individ, moment în care persoana recalcitrantă a prins-o de păr. Femeia a fost eliberată câteva minute mai târziu, atunci când în ajutorul patrulei au venit alți colegi, iar bărbatul a fost în cele din urmă încătușat și transportat la spital, la secția de Psihiatrie.

Deși ultrajul s-a produs în noaptea de 18/19 aprilie, plângerea a fost depusă de către persoana vătămată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, conform unui răspuns furnizat de instituție la solicitarea „Adevărul”, în 30 aprilie 2025, când s-a și înregistrat un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj. 

Despre cazul de ultraj s-a comunicat în schimb doar în urmă cu câteva zile, când sindicatul Europol a făcut publice imaginile în care polițista era agresată, semnalând că se încearcă mușamalizarea.

IPJ Olt a reacționat printr-un comunicat, oferind date despre cele întâmplate în luna aprilie (date care nu au fost transmise la momentul producerii incidentului) și menționând că agresorul se află în arest. A doua zi, miercuri, 29 octombrie 2025, jurnaliștii au fost invitați la sediul IPJ Olt pentru o declarație de presă. Polițista a explicat cum au decurs lucrurile în seara de Înviere, menționând că ar fi fost alegerea ei ca la momentul respectiv să nu depună plângere la parchet, pentru ultraj, considerând evenimentul drept un fapt obișnuit în munca de poliție.

Câteva zile mai târziu, când imagini video au apărut în spațiul public, și-ar fi reconsiderat poziția, dându-și seama că fapta este una gravă.

Sindicatul Europol acuză în schimb că reacția polițistei nu este altceva decât o punere în scenă a superiorilor, în încercarea de a acoperi faptul că aceștia nu au reacționat conform procedurilor interne.

„Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul!- este prea cunoscutul proverb din folclorul românesc care pare să se potrivească într-o manieră perfectă cu managementul practicat la nivelul IPJ Olt față de gestionarea infracțiunii de ultraj”, a comentat Europol, pe site-ul propriu, redând firul evenimentelor și concluzionând că „astfel de practici în privința ascunderii infracțiunilor de ultraj sunt puse în aplicare în mod exclusiv cu acordul direct sau tacit al inspectorului șef”.

„Cei doi șefi s-au aflat sub incidența infracțiunii de omisiunea sesizării”

Sindicatul acuză că IPJ Olt a încercat în fapt să inducă în eroare opinia publică convingând-o pe polițistă să declare că inițial a ales să nu depună plângere pentru ultraj și a revenit ulterior asupra deciziei. Asta pentru că, „în conformitate cu prevederile legii, acțiunea penală, în cazul infracțiunii de ultraj, se pune în mișcare din oficiu, nu în urma depunerii vreunei plângeri, așa cum în mod fals au transmis jurnaliștilor”, atrage atenția Europol.

„Mai mult decât atât, cei doi șefi s-au aflat sub incidența infracțiunii de omisiunea sesizării, întrucât deși au aflat de la polițistă că a fost victima unei infracțiuni, aceștia nu au sesizat unitatea de parchet competentă”, au mai notat sindicaliștii.

Liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a precizat pentru „Adevărul” că există de șapte ani o procedură standard cu privire la modul de acțiune în cazurile de ultraj.

O procedură internă prevede exact pașii de urmat în caz de ultraj

„Nu este nevoie nici de o plângere prealabilă și nici nu există posibilitatea retragerii plângerii în situația unui ultraj. Cu alte cuvinte, dincolo de vătămarea pe care o poate suporta un funcționar aflat în exercițiul funcțiunii publice, cum este un polițist sau o polițistă, este afectată inclusiv instituția din care face parte, respectiv valorile apărate de instituție. Și atunci, sigur că interesul legiuitorului a fost ca asemenea fapte care sunt de natură a submina încrederea, autoritatea și așa mai departe să fie pedepsite independent de ceea ce își dorește reprezentantul funcției publice. Chiar dacă colega noastră să spunem că nu și-ar fi dorit să răspundă penal acel autor, cu toate că a agresat-o și se vede acest lucru în filmare, statul are interesul să-l condamne tocmai pentru faptul că a agresat o persoană în uniformă, independent de cine îmbracă cea uniformă”, a subliniat Andreica.

„Ca să protejăm șeful și instituția, mai bine nu înregistrăm astfel de fapte”

Cazul polițistei din Olt nu ar fi însă primul trecut sub tăcere, Andreica acuzând că este o adevărată practică să nu se înregistreze astfel de fapte de natură penală.

„S-a creat cumva o cutumă la nivelul Poliției Române conform căreia, dacă la nivelul unei unități există polițiști sau polițiste ultragiate este o pată de imagine pe instituție și pe șeful care conduce acea instituție. Și atunci, ca să protejăm șeful și instituția, mai bine nu înregistrăm astfel de fapte cu tendința evidentă de a le mușamaliza”, a spus Andreica.

Dincolo de cutumă, există în schimb o procedură clară, care reglementează pas cu pas care sunt obligațiile care revin șefilor ierarhici, procedură stabilită, a precizat Andreica, tot în urma unui caz de ultraj în care un polițist care a intervenit într-un caz de violență în familie a fost amenințat cu furca de către agresor.

Procedura, emisă în 2018, precizează inclusiv timpii de reacție, cu termene în care fapta este raportată superiorilor, dar și către organele de cercetare penală.

Răspunsul transmis de IGPR către sindicat FOTO: sindicateuropol.ro

„Ceea ce este foarte ciudat este faptul că Inspectoratul General al Poliției Române a constatat deficiențe și încălcări ale prevederilor legale, dispune cercetarea prealabilă a mai multor ofițeri cu funcții de conducere, iar ulterior acestui moment contactează IPJ Olt și solicită să o determine cumva pe polițistă să apară în fața presei să declare ce a declarat. Ceea ce cumva creează un paradox, pentru că, pe de o parte, aceeași instituție susține că, da, au fost constatate nereguli și există o cercetare disciplinară, avem confirmarea, iar pe de altă parte se antepronunță și spune că nu a fost niciun fel de problemă, că, de fapt, colega noastră a fost nehotărâtă și că, inițial, nu s-a considerat vătămată”, a arătat Andreica.

Conferința de presă, a completat Andreica, nu putea fi organizată fără să le fie adusă la cunoștință superiorilor. „Nimic din ceea ce înseamnă comunicare cu impact mediatic nu are loc fără aprobarea eșalonului superior, iar în acest sens noi avem dovezi din care rezultă existența acestei impuneri a conducerii Poliției Române ca IPJ Olt să organizeze această conferință de presă”, a declarat Andreica, pentru „Adevărul”.

Cele întâmplate miercuri sunt de natură să arunce o umbră de îndoială asupra corectitudinii cercetării disciplinare a superiorilor polițistei. Andreica spune că ceea ce s-a întâmplat – respectiv faptul că polițista a apărut cu o declarație de presă în care susține că ea a ales, inițial, să nu sesizeze parchetul – este o situație nemaiîntâlnită până acum, care îi amintește de conduita vechii Securități.

„Am citit despre Securitate, de exemplu, de situații în care apăreau tineri, după ce au petrecut 2-3 zile prin beciurile Securității, în diferite zone publice, cu ochii umflați, spunând că nu au fost agresați de Miliție sau de Securitate. Când am văzut acea conferință de presă, mi-am adus aminte de acest pasaj pe care l-am citit într-o carte legată de comunist, nu mai știu exact care carte, altfel aș fi parafrazat exact bucățica de acolo. (...) Cam așa se întâmpla și cu colega noastră. Din punct de vedere emoțional, noi apreciem că a fost victima unei hărțuiri psihologice. N-avea de ce angajatorul să vină să pretindă unui angajat să dea o reacție publică referitor la vătămarea prin care a trecut”, a susținut Andreica.

Liderul susține că în acest caz „cineva ar trebui să răspundă penal pentru că, cu toate că a luat la cunoștință despre săvârșirea unei astfel de infracțiuni pentru care nu este nevoie de plângerea prealabilă, nu a luat nici o măsură și nu a înregistrat”.

Dincolo de greșelile săvârșite în acest caz, atitudinea de acest tip a superiorilor este de natură să știrbească încrederea polițiștilor și să-i determina ca în cazuri similare „să se gândească de două ori” dacă intervin. „Ai subconștient ideea că dacă mai treci încă o dată prin așa ceva sigur nu vei fi protejat de nimeni”, a mai spus Andreica.